Topul cartierelor din Arad, de la Grădiște și Subcetate, la Gai și Checheci
Din foarte multe puncte de vedere, Aradul este un oraș minunat, cu o mulțime de beneficii și avantaje pentru cei care locuiesc aici. Potențialul de dezvoltare al orașului este mare și poate profita din plin de poziția avantajoasă pe care o are aproape de graniță, de Timișoara, de accesul la infrastructura importantă – autostrada A1 – dar și de beneficiile geografice oferite de vecinătatea masivului Zarandului din Munții Apuseni.
Migrația internă – fenomen prin care oamenii aleg să se mute dintr-o zonă a țării, în alta, au făcut din Arad unul dintre orașele căutate, care atrage locuitori. Dacă ești printre cei care caută o nouă locuință în Arad ai un motiv în plus să afli ceea ce este important despre istoria și cartierele arădene, de la Grădiște, până la Checheci.
Puțină istorie
Râul Mureș, pe malurile căruia se află Aradul de azi, au fost locuite din vreme ultimei glaciațiuni. Valea formată de râu a fost o arteră de circulație intens folosită de trupele romane, iar mai târziu unul dintre cele mai circulate rute comerciale. Vestigiile romane din jurul Aradului sunt și azi o dovadă a acestui lucru. Prima atestare documentară scrisă a orașului, apare într-un document din anul 1347 în care este inclus un citat preluat dintr-un act anterior, din anii 1080-1090, care menționează „comitatul Orod lânga fluviul Mureș”. Vechea cetate a Aradului, fiind cunoscută sub numele de Orod, cel puțin până la începutul anilor 1700, când pronunția maghiară a fost romanizată.
În anul 1834, Aradul este declarat oraș liber de împăratul Francisc I, ceea ce a dus la o rapidă și continuă dezvoltare. După acest moment se conturează bulevardul și zona centrală cu edificiile sale impunătoare, unele dintre ele prezente și azi. Au fost înglobate în oraș multe dintre localitățile mici limitrofe, de unde provin și unele dintre numele cartierelor arădene. În noiembrie 1918, Consiliul Național Român Central cu sediul la Arad, a devenit pentru un timp, de facto, capitala Transilvaniei.
În perioada interbelica Aradul s-a extins constant spre satele din jur, comerțul fiind principalul motor al economiei locale, dovadă că era al patrulea oraș din România cu peste 4000 de societăți comerciale funcționale și primul oraș cu sistem automat de telefonie prin centrală, din Transilvania. După al Doilea Război Mondial, Aradul devine un centru industrial care a atras populația rurală și a dus la apariția a noi cartiere.
Azi, Aradul are peste 173.000 de locuitori și se întinde pe o suprafață de 23.000 hectare, de o parte și de alta a râului Mureș.
Harta cartierelor din Arad
Orașul se întinde pe malurile Mureșului și cuprinde un meandru aproape circular al râului, în bucla căruia se află Biserica Franciscană, construită în jurul anilor 1750-1800, în jurul căreia s-a ridicat, ulterior, Cetatea Aradului. În partea exterioară a acestei ample curbe a Mureșului se întind cartierele Aradului.
Cu excepția zonei centrale, Aradul este un oraș în care zonele rezidențiale sunt organizate cu o rigurozitate geometrică. Cele mai multe dintre străzi sunt paralele și perpendiculare între ele, astfel că, privit de sus, orașul poate fi comparat cu un puzzle cu forme regulate, la care se adaugă, ca niște enclave, platformele industriale, mai noi sau mai vechi.
Poate fi foarte ușor vizualizată o hartă a cartierelor Aradului. Acesta include un nucleu central și o zonă adiacentă largă, astfel:
- la vest, imediat pe malul Mureșului este zona centrală, o veritabilă bijuterie de arhitectură, impecabil întreținută;
- la est, simetric față de zona centrală, zona 300 și cartierul Micălaca, iar puțin mai departe este comuna Vladimirescu, localitate satelit a Aradului;
- la sud, cuprins între brațele meandrului format de Mureș, se află cartierul cartierul Subcetate;
- la nord este cartierul Grădiște.
În jurul grupului de cartiere deja menționate, se află:
- la vest de zona centrală cartierele Pârneava, Cadaș-Silvaș, Șega și Bujac;
- tot la vest dar aliniate unul în continuarea, altuia urmărind cursul râului, așezate pe malul drept sunt cartierele Romanilor, Drăgășani și Faleza Sud;
- pe malul stâng, desfășurate înspre sud sunt cartierele Mureșel, Aradul Nou și Sânnicolaul Mic;
- la nord, continuând oarecum zona centrală, este cartierul Aurel Vlaicu;
- în prelungire, tot spre partea de nord a orașului se află cartierele Gai și 6 Vânători.
Cartierele de top ale Aradului
În Arad este confortabil și plăcut să locuiești indiferent de cartierul ales. Evoluția locativă este mai lentă decât în Cluj, Oradea sau Timișoara, ceea ce, din multe puncte de vedere, este un avantaj. Acest fapt este în parte datorat trendului descendent al populației, ceea ce i-a făcut pe dezvoltatori să se orienteze mai ales către locuințe individuale și duplexuri și mai puțin către ansambluri de blocuri. Complexele rezidențiale nou construite au urmărit respectarea principiului de regenerare urbană prin utilizarea suprafețelor de teren pe care s-au aflat zone industriale sau construcții anterior dezafectate.
- Dornic să te muți într-un alt oraș și să începi o altfel de viață? Aradul este pe lista scurtă? Site-ul Storia are mii de anunțuri, astfel că poți să-ți găsești viitorul apartament in Arad. Pe blogul Storia îți stau la dispoziție sfaturi de amenajare, soluții de creditare și tot ceea ce te poate inspira și ajuta în demersul tău.
Zona centrală
Este cel mai vechi și mai impunător cartier, având în principal rol administrativ, economic și financiar. Aflat în imediata vecinătate a Mureșului, pe latura sa vestică, organizat de o parte și alta a bulevardului central și dezvoltat pe vechiul amplasament al primului bulevard arădean încă din perioada în care a fost ridicată Biserica Franciscană.
Cu o arhitectură în stil baroc, renascentist, eclectic, clasic și neogotic centrul este un muzeu în aer liber cu edificii impozante, cele mai multe bicentenare. Printre ele, Palatele Szántay, Bohus, Andrényi, Rozsnyai, Hermann și Neumann, care este unul dintre cele mai mari din oraş și considerat o capodoperă în stil eclectic. Nu în cele din urmă spectaculosul Palat Administrativ și Catedrala Romano-Catolică, iar în apropiere, impunătorul Palat al Băncii Naţionale, Teatrul clasic „Ioan Slavici” și Biserica Evanghelică.
Componenta rezidențială este reprezentată mai ales prin construcții în stil săsesc, pe cel mult trei niveluri, având specific curțile în spatele caselor. În zonă sunt și parcurile Eminescu și Copiilor, în timp ce construcțiile noi, cele mai multe ridicate după 1980, au nivel redus de înălțime și un aspect integrat în stilul regiunii.
Cartierul Subcetate
Având de o parte și de alta râul Mureș, cartierul Subcetate este o zonă rezidențială clasică și este cotat ca fiind în topul celor mai bune zone ale Aradului. În continuă concurență cu alte cartiere (Grădiște, Gai, Aradul Nou, Micălaca), are meritul de a impune un standard ridicat zonelor rezidențiale noi.
Subcetate respectă regula cvartalelor perfect aliniate și simetrice, are străzi paralele și perpendiculare între ele, ceea ce face cartierul unul prietenos pentru trafic și perfect organizat. În plus, este printre cele mai liniștite și sigure și are o vegetație bogată. Are zone de agrement și o bază sportivă cu bazin de înot, teren de tenis, dar și centre comerciale, amplasate strategic în centrul cartierului.
Zona periferică are ansambluri de locuințe noi și este în continuă dezvoltare, construcțiile aflate în lucru, sau recent finalizate, fiind destinate exclusiv locuirii. Cartierul Subcetate este aerisit, densitatea populației fiind una dintre cele mai mici din oraș, un element de confort important în plus și un atu pentru bunul renume.
Cartierul Grădişte
Înființat și dezvoltat în perioada interbelică, cartierul Grădiște este și el în topul cartierelor foarte bine cotate din Arad. Riguros organizat, aspect tipic municipiului transilvan, în Grădiște predomină locuințele individuale, cu aspect idilic, săsesc autentic. Caracteristice sunt curțile lungi, situate mereu în spatele caselor, ale căror fațade sunt aliniate ordonat, la stradă.
O particularitate a cartierului sunt cele trei cimitire: unul creștin și două evreiești, care au devenit veritabile oaze de verdeață și bisericile ortodoxă, romano-catolică, reformată, penticostală și baptistă, în fapt tot atâtea puncte de reper în cartografia creierului, dar și o demonstrație a toleranței și armoniei interetnice.
La fel ca și în alte cartiere ale Aradului, la periferie, în mod special în partea dinspre zona industrială, parțial dezafectată, se află ansambluri rezidențiale noi, care au respectat principiile regenerării urbane și care au fost integrate stilistic în aspectul general atât de unitar al cartierului.
- Aradul este unul dintre orașele cu dezvoltare accelerată. Pe site-ul Storia poți să găsești terenuri de vanzare in Arad, astfel încât să-ți poți construi casa mult visată. Blogul Storia are idei și sfaturi care te vor ajuta în acest demers.
Cartierul Micălaca
Deși este cartierul cu cele mai înalte construcții din Arad, acestea au maximum opt etaje. Cele construite pe malul Mureșului, dar nu numai, au parte de priveliști spectaculoase. În timp ce perspectiva unora este spre râu și Cetate, alții văd profilul Apusenilor. Micălaca are cea mai mare densitate a populației datorită numeroaselor blocuri, cele mai multe construite în perioada 1980-2000. Partea veche a cartierului a rămas fidelă „puzzle-ului” ordonat și simetric, specific Aradului.
Înainte de a fi parte din oraș, Micălaca a fost sat, iar prima atestare datează din 1177, ceea ce face ca acest cartier să fie printre cele mai vechi. Aici a fost înființată și prima școală, în 1791, iar despre prima serie de școlari se știe că au fost în număr de 60, 40 băieți și 20 fete. Exact pe același loc se află acum scoala generală „Regina Maria”.
În ultimii ani cartierul a trecut prin transformări care au adus un plus de beneficii locuitorilor, prin construcția unor noi spații comerciale și îmbunătățirea infrastructurii rutiere, dar luând în calcul densitatea și poziția cartierului aglomerația este o sursă de disconfort.
Un farmec special vine de la casele vechi, tradiționale cu aspect și stil rural, unele dintre ele veritabile bijuterii arhitecturale, care dau un aspect pitoresc.
Cartierul Aurel Vlaicu
Atipic și organizat în principal pe verticală cartierul Aurel Vlaicu este o prelungire a zonei centrale a Aradului. Se află dispus de-o parte și alta a bulevardului cu același nume, care continuă artera principală (bulevardul Republicii) ce străbate Centrul. Casele individuale sunt puține și așezate dezordonat în spatele rândurilor de blocuri, cu 8-10 etaje.
Cartierul este căutat mai ales de tineri pentru comoditatea traiului la bloc, pentru accesul lejer la magazine, școli și grădinițe. O problemă care reduce cota de popularitate a cartierului este lipsa spațiilor verzi și traficul intens.
Aradul Nou și Mureșel
Inițial comune satelit cu același nume, Aradul Nou și Mureșel s-au lipit în fapt de municipiu în 1947 și, respectiv, în 1948. Unirea era deja realizată date fiind interesele sociale și economice ale locuitorilor din cele două entități rurale, singurul lucru care lipsea fiind unitatea administrativă integrată cu Aradul.
În cei mai bine de 80 de ani care au trecut de la acest moment, fostele sate au devenit cartiere cu acte în regulă ale Aradului, ceea ce a adus îmbunătățiri reale zonelor. Imaginea cartierelor nu s-a schimbat foarte mult în timp. Un beneficiu a fost acela că industrializarea din perioada comunistă, asociată cu demolări haotice și transmutări ale oamenilor, a ocolit și Aradul Nou, și Mureșelul, astfel că, și-au păstrat aspectul de zonă eminamente rezidențială.
Singurele blocuri au fost ridicate în Aradul Nou, în anii ‘60-’70 pe partea opusă Gării, aproape de fabricile apărute în cartierul vecin, Sânnicolaul Mic. După 2000 au urmat lucrări de reabilitare necesare, care au ridicat standardul zonei, cota locuințelor și, implicit, nivelul de trai.
Restul cartierelor a evoluat odată cu orașul, structura patrulateră s-a păstrat, cu singura diferență, și aceea moștenită din vremea rurală, că în Aradului Nou, cvartalele de formă dreptunghiulară sunt cele mai mari ca suprafață. Un bonus în plus pentru grădinile (tot în spatele caselor frumos aliniate la stradă) mai mari.
Cartierul Sânnicolau Mic
Se spune despre Arad că este „satul cu blocuri”, fără ca această descriere să conțină nimic peiorativ, ba chiar din contră. O formulare mai corectă ar putea să fie: orașul cu viață tihnită ca la sat. Cartierul Sânnicolau Mic oferă viața calmă a unui sat, la pachet cu facilitățile orașului. Departe ca această percepție să fie potrivită doar acestui cartier, dar mult mai mult decât celelalte, Sânnicolau Mic, Aradul Nou și Mureșel, oferă acest sentiment patriarhal.
Un clasament care să urmărească calitatea aerului și liniștea într-o așezare urbană ar plasa mare parte din aceste cartiere în top. Sânnicolau Mic ar fi, aproape sigur, cap de listă, pentru că exceptând animația din Gara Arad și a anexelor acesteia nimic nu tulbură liniștea cartierului.
Sânnicolaul Mic și-a păstrat perfect aerul rural, complet ferit de urbanizarea agresivă, deși este parte integrată din Arad din 1950.
- Viața într-o casă individuală este visul tău? Pune pe listă și Aradul, pentru că pe site-ul Storia ai la dispoziție mii de anunțuri dintre care poți alege. În categoria case de vanzare găsești nenumărate oferte din Arad. Multe alte surse de idei și soluții pentru planurile tale locative sunt pe blog.
Gai, Bujac și Șega
Gai nu este doar unul dintre cele mai vechi cartiere, dar este și cel mai mare. În 1919 era o comună care îngloba Gai, Bujac și Șega, dar și cătune mai mici, printre care Checheci, 6 Vânători, Pârneava și altele încă și mai mici.
O ordonanță a administrației din 1928, a dispus includerea comunei cu toate satele sale în orașul Arad. Motivele țineau de nevoia de extindere a orașului, dar și de legătura strânsă dintre entitățile administrative. Scopul a fost dezvoltarea zonei pentru a limita neplăcerile pe care mediul rural, mai înapoiat, le aducea orașului aflat în plină dezvoltare. A fost una dintre primele decizii de alipire la Arad a satelor dimprejur, iar demersul s-a dovedit util și benefic tuturor.
În urma dezvoltării urbane ulterioare, suprafaţa administrativă a Gaiului s-a restrâns, vechile sate și cătune devenind cartiere în sine, cu specificul lor, în unitatea complexă a orașului. În prezent cartierul, se întinde pe o suprafaţă de 720 ha, din care 390 ha sunt ocupate cu locuinţe, străzi, pieţe etc.
Gaiul de azi are cele mai generoase zone verzi, dar și cel mai mare potențial de dezvoltare urbanistică, fiind preferat de dezvoltatorii imobiliari pentru crearea de noi zone rezidențiale moderne.
- Programul Noua Casa te poate ajuta să-ți cumperi apartamentul sau casa la care visezi. Ca să îți fie mai ușor, află tot ceea ce este util să știi despre cadrul legal de implementare al programului: care sunt principalele condiții pe care să le îndeplinești, documentele necesare, sumele pe care le poți primi, modalitățile de rambursare și perioada în care poți face asta.
Cartierele uitate: Checheci și Boul Roșu
Unele zone duc cu ele și perpetuează, generație după generație, neșansa, limitările, stigmatul și rămân ancorate în afara timpului. Toate orașele României au astfel de puncte neplăcute, pe care ești mereu tentat să le ocolești. Uneori chiar efortul de a face ceva, se dovedește inutil și se risipește.
Zone precum Checheci și Boul Roșu, o parte din cartierul Șega, dar și Piața Gării și alte locuri, sunt surse de statistici în rapoartele Poliției. În ultimii ani aceste puncte nevralgice au asimilat o parte din calmul și confortul urban, în timp ce în altele schimbările întârzie să apară.
Un exemplu elocvent este Checheci, care la o primă impresie pare limpezit și „intrat în rândul lumii”, dar este dat de gol de casele neîngrijite și îngrămădite, unele dintre ele chiar dărăpănate, de lipsa pomilor și mirosurile urâte. Două cvartale pe strada Șezătorii sunt tot ceea ce a mai rămas din colonia Checheci. Probabil de dragul unui senzațional căutat, Checheci este menționat ca fiind printre cele mai periculoase cartiere din România. Totuși Checheci, nu este un cartier, iar neplăcerile acestui loc nu au cum să întunece frumusețea Aradului.
Oraș cu o istorie lungă, tumultuoasă și pe alocuri tragică – a fost cotropit, inundat, bombardat și incendiat – Aradul de azi este un loc în care viața curge frumos și lin, în spiritul blând al Ardealului.