În țara noastră, poluarea fonică devine o problemă în marile orașe și în zonele industriale, unde zgomotul este un „pericol invizibil”, care afectează sănătatea. Urbanizarea și industrializarea accelerată ne expun la sunete puternice, iar tot mai mulți oameni sunt afectați de acest aspect. Consecințele sunt diverse, de la stres la tulburări de somn, afecțiuni cardiovasculare, chiar și pierderea auzului, iar copiilor le poate fi afectată capacitatea de a învăța.
Potrivit unui studiu realizat de European Environment Agency, cel puțin una din cinci persoane sunt expuse la niveluri de zgomot care pe termen lung sunt considerate dăunătoare pentru sănătatea lor. Dar cum putem gestiona poluarea fonică și ce reglementări sunt puse în aplicare pentru a ne proteja?
În continuare, vei descoperi mai multe despre ce este poluarea fonică, cum o poți gestiona și ce spune legislația despre aceasta.
● Ce este poluarea fonică
● Principalele surse de poluare fonică
● Tipuri de poluare fonică
● Efectele poluării fonice asupra sănătății
● Lege poluare fonică
● Măsuri pentru combaterea poluării fonice
● De ce este important să evaluezi nivelul de zgomot atunci când te muți
Ce este poluarea fonică
Poluarea fonică, cunoscută și ca poluare sonoră sau acustică, se referă la sunete puternice și constante care afectează sănătatea și confortul oamenilor și al mediului înconjurător. Zgomotul devine poluare fonică atunci când depășește un anumit prag acceptabil și începe să afecteze auzul, somnul, concentrarea și chiar comportamentul celor expuși.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea fonică începe de la 65 de decibeli (dB), iar nivelurile mai mari de 75 dB devin nocive, cu pragul de durere la 120 dB. OMS recomandă ca nivelul de zgomot să rămână sub 65 dB în timpul zilei, iar pentru a asigura un somn odihnitor, zgomotul ambiental pe timpul nopții să fie sub 30 dB.
Fără să conștientizăm, suntem înconjurați de zgomote intense, iar efectele lor negative devin, treptat, tot mai evidente. Un simplu tunet poate ajunge până la 120 de decibeli, sunetul unei sirene de poliție poate ajunge chiar și până la 140 de decibeli, iar metroul atinge pragul de 90 de decibeli. Expunerea zilnică la astfel de niveluri sonore, care depășesc pragul de 85-90 de decibeli, poate dăuna grav auzului.
Principalele surse de poluare fonică
Poluarea fonică își face simțită prezența în diverse forme, de la activități urbane, până la cele casnice. Spre exemplu, sunetele din trafic – claxoanele mașinilor, sirenele ambulanțelor, vuietul pietonilor sau motocicletele – sunt mereu prezente și greu de evitat în marile orașe.
De asemenea, zgomotele din șantierele de construcții sau din aeroport, precum și zgomotul produs de trenuri, muzica dată la maximum la diferite evenimente sau concerte, toate contribuie la un nivel sonor greu de suportat. Alte cauze includ:
- artificii;
- explozii;
- focuri de armă;
- sunete industriale produse de fabrici, mori, ventilatoare, compresoare și generatoare.
Poluarea fonică nu se oprește la mediul extern, ci este prezentă și acasă cu sunetele produse de mașina de spălat haine sau vase, televizor, aspirator sau mașina de tuns iarba.
Pe lângă toate aceste surse de zgomot în jurul nostru, traficul rutier rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru poluarea fonică. Zgomotul produs de trafic devine o constantă inevitabilă pentru cei care trăiesc în orașele mari și are un impact semnificativ asupra oamenilor.
Având în vedere multitudinea de zgomote generate de activitățile umane, este important să identificăm modalități prin care să reducem poluarea fonică și să minimizăm impactul negativ pe care aceasta îl are asupra sănătății și bunăstării noastre.
👉 Ești gata să te muți? Descoperă cele mai bune zone din oraș pe Storia cu indexul T.R.A.I.! Află mai multe despre calitatea aerului, trafic, prețuri și impresiile celor care locuiesc deja acolo. Vezi cum e viața dincolo de metrii pătrați!
Tipuri de poluare fonică
În mediul urban, poluarea fonică poate fi împărțită în două categorii principale: poluare fonică mobilă, asociată în special cu industria transporturilor, și poluare fonică fixă, ce provine din activități casnice din zonele rezidențiale, precum și din lucrările de construcție sau demolare.
4 tipuri de zgomote care pot fi dăunătoare
- zgomotul continuu – caracterizat de un sunet constant, fără pauze, acest tip de zgomot provine adesea de la fabrici, motoare industriale, sisteme de ventilație sau de încălzire și poate fi extrem de obositor pentru sistemul auditiv;
- zgomotul intermitent – acesta alternează între sunete intense și perioade de liniște și se întâlnește frecvent în traficul aerian sau feroviar;
- zgomotul impulsiv – printre cele mai agresive tipuri de zgomot, este întâlnit în industria construcțiilor și demolărilor, fiind format din sunete bruște și de intensitate foarte mare;
- zgomotul de frecvență joasă – comun atât în zonele urbane, cât și rezidențiale, acesta este asociat cu centralele electrice și vehiculele și are capacitatea de a se răspândi rapid, afectând un perimetru larg.
Poluarea fonică este strâns legată de alte tipuri de poluare a mediului înconjurător, cum ar fi cea atmosferică, subacvatică și cea a solului.
Efectele poluării fonice asupra sănătății
Deși poluarea fonică este mai des ignorată sau considerată mai puțin dăunătoare comparativ cu alte forme de poluare, aceasta reprezintă o amenințare reală, având o gamă largă de efecte nocive.
Conform unui studiu efectuat de European Environment Agency:
- poluarea sonoră cauzează 12.000 de decese premature anual în Uniunea Europeană;
- poluarea sonoră contribuie la 48.000 de cazuri noi de boli cardiace ischemice pe an;
- aproximativ 22 de milioane de oameni se confruntă cu probleme nervoase din cauza poluării fonice;
- din cauza zgomotului avioanelor, aproximativ 12.500 de elevi suferă de deficiențe de învățare;
- 6,5 milioane de persoane suferă de tulburări cronice severe de somn.
Influențele poluării fonice asupra sănătății fizice
Zgomotul excesiv poate să aibă efecte directe și indirecte asupra sănătății fizice, iar una dintre cele mai cunoscute consecințe ale poluării sonore este deteriorarea auzului. Acest lucru se întâmplă din cauza expunerii îndelungate la niveluri sonore ridicate, care pot afecta celulele din urechea internă și provoacă pierderi auditive ireversibile.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă să nu se depășească un nivel de 70 dB pe parcursul unei zile și de 85 dB pe oră, pentru a preveni astfel de probleme.
Pe lângă impactul asupra auzului, poluarea fonică poate contribui la agravarea sau la apariția unor afecțiuni precum:
- hipertensiune arterială;
- boli cardiovasculare;
- migrene;
- tulburări digestive.
Efectele zgomotului asupra sănătății mintale și a somnului
Poluarea fonică intensifică stresul și anxietatea, ceea ce provoacă dificultăți de concentrare și memorie, care pot afecta productivitatea la muncă și la școală.
De asemenea, zgomotul perturbă somnul, provocând insomnie și treziri frecvente, ceea ce duce la oboseală și la scăderea capacității de concentrare.
Efectele zgomotului asupra copiilor
Copiii sunt mai vulnerabili la zgomotul ridicat, care le poate afecta dezvoltarea auditivă și capacitatea de învățare. Expunerea prelungită la sunete puternice poate să le diminueze capacitatea de concentrare, performanțele cognitive și chiar abilitățile de comunicare.
Lege poluare fonică
Directivele europene, precum Directiva 2002/49/CE, impun statelor membre să monitorizeze și să gestioneze zgomotul în zonele urbane, precum și în jurul aeroporturilor, căilor ferate și drumurilor principale.
De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății a elaborat recomandări privind expunerea la zgomot în medii urbane și rezidențiale, sugerând următoarele limite:
- Ziua (07:00 – 22:00): un maximum de 55 dB(A), așa cum este perceput de urechea umană, pentru zgomotul continuu în zonele rezidențiale exterioare;
- Noaptea (22:00 – 07:00): un maximum de 40 dB(A) pentru zgomotul continuu, destinat prevenirii perturbațiilor somnului.
În clădiri rezidențiale, școli sau spitale, limitele sunt mai stricte. Se recomandă ca nivelul să nu depășească 35 dB(A) pe timpul zilei și 30 dB(A) noaptea.
Potrivit Art. 402 Poluarea fonică din Codul Penal, „Producerea de zgomote peste limitele admise de lege, în mod repetat, dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea persoanelor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu zile-amendă.”
Măsuri pentru combaterea poluării fonice
Poți aplica următoarele metode de combatere a poluării fonice:
- folosește dopuri de urechi în medii cu zgomote puternice, însă evită să le utilizezi în locuri în care ai nevoie de sunete pentru orientare;
- menține un nivel de zgomot de aproximativ 35 dB în dormitor, pe timp de noapte și 40 dB în casă, pe timp de zi;
- utilizează căștile audio la un volum scăzut pentru a proteja auzul;
- optează pentru mijloace de transport alternative, pentru a reduce zgomotul urban;
- alege o locuință într-o zonă liniștită sau la periferie, departe de agitația orașului, pentru a limita expunerea la zgomote puternice;
- izolează-ți locuința cu materiale special concepute pentru a bloca zgomotul extern.
👉 Visezi la o casă liniștită, ferită de poluarea fonică? Află care sunt regulile de constructie referitoare la distanta fata de vecini și cum poți crea un mediu mai sănătos pentru tine și familia ta.
De ce este important să evaluezi nivelul de zgomot atunci când te muți
Un mediu zgomotos reduce confortul unei locuințe și îți poate afecta sănătatea. Înainte de a alege viitoarea locuință, viziteaz-o la diferite ore din zi, pentru a observa nivelul de zgomot. De asemenea, poți opta pentru o locuință într-o zonă mai retrasă, care îți va oferi mai multă liniște.
Soluții pentru a reduce zgomotul într-o locuință
Dacă totuși preferi o locuință în centru sau aproape de căile principale de acces, iată ce ajută la reducerea zgomotului:
- geamurile și ușile fonoizolante;
- izolația pereților;
- mobilierul și accesoriile absorbante de sunet, cum ar fi covoarele groase, perdelele grele sau dulapurile masive, care vor contribui la reducerea ecoului și la atenuarea zgomotului exterior;
- sisteme de ventilație eficiente.
👉 Transformă-ți locuința într-o oază de liniște și fericire! Cumpără acum „Carticica de Biniste” și descoperă cum să creezi un spațiu care te îmbrățișează!
Așadar, prin respectarea regulilor de zgomot, prin investirea în soluții pentru reducerea zgomotului și o atitudine conștientă față de mediu, putem reduce efectele poluării fonice și îmbunătăți viața comunității în care trăim.
