Decesul unei persoane dragi este un moment dificil, iar perioada de doliu este încărcată emoțional. Din păcate, tot în această perioadă este necesar să deschizi și succesiunea. În continuare, vom detalia ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea, ce spune legea, cine are prioritate ca moștenitor, precum și alte informații utile.
● Despre succesiune. Ce este succesiunea?
● Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea?
● Cadru legal. Legea succesiunii
● Acte necesare pentru realizarea succesiunii
● Cine are dreptul la succesiune?
● Deschiderea succesiunii
● Dezbaterea succesiunii
● Taxa pentru succesiune
● Condiții de suspendare a succesiunii
● Întrebări frecvente despre succesiune
Despre succesiune. Ce este succesiunea?
Succesiunea este o procedură prin care proprietatea unei persoane se transferă, după decesul său, spre moștenitori sau persoanele indicate prin testament. Există o diferență semnificativă între succesiune și moștenire, deși mulți folosesc termenii interschimbabil.
Conceptul de succesiune se referă la procesul juridic necesar pentru ca bunurile să fie transmise la moștenitori. Aici intră mai multe etape, de la deschiderea succesiunii, la inventarierea bunurilor, dezbaterea succesiunii și împărțirea la moștenitori.
De cealaltă parte, moștenirea se referă la bunurile și drepturile pe care persoana (moștenitorul, moștenitoarea sau moștenitorii) o primește după decesul altei persoane. Altfel spus, moștenirea este rezultatul procesului de succesiune.
Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea?
Așadar, ce se întâmplă dacă nu faci succesiune? Potrivit Codului Civil, „dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii” (articolul nr. 1.103 alineatul (1)).
De asemenea, conform Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, „pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii” (articolul nr. 111).
În plus, dacă succesiunea este deschisă după doi ani de la deces, „moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale” (articolul nr. 111 alineatul (3) din Codul Fiscal).
În cazul în care ai nelămuriri sau ai nevoie de sprijin pentru a face succesiunea, este recomandat să contactezi un notar sau un avocat specializat în dreptul succesoral.
Cadru legal. Legea succesiunii
Succesiunea este reglementată prin mai multe acte normative. Deși nu putem vorbi despre o lege a succesiunii în mod real, anumite prevederi o acoperă. Aici intră articolele nr. 963-984 din Codul Civil și articolele nr. 103-120 din Legea nr. 36/1995 (republicată și actualizată) privind notarii publici și activitățile notariale. Aceste articole includ informații cu privire la:
- Cine sunt moștenitorii legali – în lipsa testamentului, legea spune că ordinea de succesiune începe cu soțul supraviețuitor, apoi copiii și descendenții acestora;
- Cum se împarte averea – legea spune care sunt cotele-părți care vor fi primite de fiecare moștenitor;
- Condițiile pentru a fi moștenitori – există mai multe condiții de respectat, prima fiind ca persoana să fie în viață la deschiderea succesiunii;
- Acceptarea sau respingerea moștenirii;
- Existența unui testament – persoana decedată, dacă a dispus prin testament asupra averii sale, poate stabili încă din timpul vieții cine vor fi moștenitorii și în ce proporții.
Acte necesare pentru realizarea succesiunii
Pe lângă răspunsul la întrebarea „Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea?” persoanele care doresc să deschidă succesiunea doresc să afle de ce documente au nevoie pentru procedură. Iată ce acte sunt necesare pentru succesiune:
- Cerere-tip;
- Certificatul de deces, în original;
- Certificat de atestare fiscală – indică faptul că persoana decedată nu avea datorii la bugetul local sau de stat;
- Certificatul de naștere și de căsătorie pentru soțul supraviețuitor;
- Certificatul de naștere, eventual și de căsătorie pentru moștenitori;
- Actul de proprietate pentru bunurile moștenite;
- Testamentul, dacă există;
- Cartea de identitate a soțului supraviețuitor și a moștenitorilor;
- Documente care să arate înfierea/adoptarea moștenitorilor (dacă este cazul);
- Procuri pentru moștenitori, dacă aceștia nu se pot prezenta;
- Alte documente care indică detalii despre masa succesorală;
- Documentele de identitate ale martorilor.
Cine are dreptul la succesiune?
Potrivit articolului nr. 964 din Codul Civil, există patru clase de moștenitori legali:
- Moștenitori de clasa I – soțul supraviețuitor, descendenții (copiii persoanei decedate, după care nepoții etc.);
- Moștenitori de clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinți, bunici, străbunici etc.);
- Moștenitori de clasa a IV-a – colaterali până la gradul al patrulea, respectiv unchi ai persoanei decedate, mătuși ai persoanei defuncte, veri primari, frații, surorile bunicilor.
În cazul în care moștenitorii de clasa I acceptă drepturile la succesiune, celelalte rude nu au dreptul la moștenire. Mai mult, pe lângă proprietăți, moștenitorii primesc și obligațiile financiare ale persoanei decedate (dacă este cazul).
În plus, în cazul succesiunii este obligatorie audierea a doi martori, iar persoana sau persoanele vor declara dacă acceptă sau renunță la succesiune, în prezența acestora. Prin urmare, eliberarea certificatului de moștenitor fără dezbaterea succesiunii nu este posibilă.
Este important de reținut că acești martori nu pot fi rude sau puși sub interdicție, este necesar să știe informații personale despre persoana decedată, să fie la curent cu numărul de moștenitori și să fie majori.
👉 Vrei să obții certificatul de moștenitor? Descoperă de ce acte ai nevoie pentru a intra în posesia sa.
Deschiderea succesiunii
Deschiderea succesiunii unei persoane poate avea loc imediat după deces, așa cum arată articolul nr. 954 din Codul Civil.
Conform articolului nr. 101 din Legea nr. 36/1995 cu modificări și completări, procedura notarială se poate deschide la inițiativa oricărei persoane interesate, precum și a Consiliului Local din localitatea în raza căreia se află bunurile persoanei decedate.
Din punct de vedere legal, data morții defunctului, demonstrată prin certificatului de deces, reprezintă data deschiderii succesiunii, un aspect foarte important. În raport cu această dată sunt chemate persoanele care au dreptul de a moșteni și tot de acum începe să curgă dreptul de un an de prescripție a dreptului de opțiune succesorală.
Cum se deschide succesiunea?
Deschiderea succesiunii se face la notar, în general la biroul notarial din raza domiciliului persoanei decedate și doar odată ce moștenitorii se înțeleg cu privire la respectarea cotelor părți. În caz contrar, se va apela la instanța de judecată.
Dezbaterea succesiunii
Dezbaterea succesiunii se poate realiza la notar sau în instanță. Să aflăm mai multe despre fiecare opțiune.
Dezbaterea succesiunii la notar
Dacă moștenitorii se cunosc și se înțeleg cu privire la calitatea lor și a bunurilor ce li se cuvinte, succesiunea va fi dezbătută la notar. În această situație, dezbaterea succesiunii începe la cererea unuia dintre moștenitori, a unui legatar sau a unui creditor al persoanei decedate.
Dezbaterea moștenirii se realizează prin prezența tuturor moștenitorilor, chiar dacă doar unul a înaintat cererea. În funcție de masa succesorală, se calculează taxele, la care se adaugă onorariul notarului. Aceste taxe se împart proporțional între moștenitori.
Dacă totul decurge fără probleme, notarul va elibera fiecărei părți un certificat de moștenitor. Acest document dovedește calitatea de moștenitor legal și/sau testamentar, precum și dreptul de proprietate și alte drepturi moștenite legal sau prin testament.
Dezbaterea succesiunii în instanță
Dacă moștenitorii nu reușesc să se înțeleagă cu privire la bunurile care vor fi împărțite, se ajunge la instanța judecătorească. Iată câteva motive pentru care se ajunge în instanță:
- Nu există un testament clar – de exemplu, în lipsa testamentului sau dacă acesta este contestat;
- Conflicte între moștenitori;
- Moștenitori necunoscuți, care nu sunt acceptați de moștenitorii cu drept legal.
Dezbaterea succesiunii în lipsa unui moștenitor
Există situații în care succesiunea se poate face fără toți moștenitorii. Conform legislației românești, nimeni nu poate fi obligat să accepte o moștenire, dacă nu o dorește. În unele cazuri, anumiți moștenitori pot renunța la drepturile asupra moștenirii.
Totuși, pentru ca acest aspect să fie legal, este necesar ca renunțarea la moștenire să fie una expresă, sub forma unei declarații în formă autentică, la notar.
Taxa pentru succesiune
Taxa pentru succesiune este și ea importantă. Ea reprezintă onorariul notarului, calculat ca un procent din valoarea bunurilor, iar dacă dezbaterea succesorală nu are loc în termen de doi ani de la deces, se mai plătește un impozit pe moștenire.
Dacă dezbaterea are loc în instanță, costurile depind de durata procesului, de numărul de moștenitori și de alte proceduri necesare.
Condiții de suspendare a succesiunii
În anumite condiții, se poate suspenda succesiunea:
- Dacă a trecut un an de la deschiderea moștenirii și, în ciuda faptului că au fost citați legal, succesibilii nu s-au prezentat sau au plecat de la procedura de succesiune, fără a solicita certificatul de moștenitor și există cel puțin un moștenitor care a acceptat moștenirea;
- Succesibilii își contestă calitatea de moștenitor sau nu se înțeleg în legătură cu masa succesorală și drepturile care li se cuvin;
- Moștenitorii sau alte persoane interesate aduc dovada că au mers în instanță pentru a-și cere drepturile;
- În alte situații prevăzute de Codul Civil, modificat și republicat.
Întrebări frecvente despre succesiune
Dacă mai ai nelămuriri cu privire la realizarea succesiunii, ți-am pregătit câteva dintre cele mai frecvente întrebări. Vezi mai jos cum are loc împărțirea între soțul supraviețuitor și copii, cât durează o succesiune și multe altele.
Cum se stabilește masa succesorală?
Masa succesorală este patrimoniul persoanei decedate, care va fi transmisă moștenitorilor. Ca parte a masei succesorale sunt incluse bunurile și obligațiile, evaluate în bani, care existau în momentul decesului, conform articolului nr. 113 din Legea nr. 36/1995 modificată.
Pentru ca notarul să stabilească masa succesorală, moștenitorii vor declara toate bunurile proprietate a defunctului în momentul decesului.
De exemplu, dacă se declară că persoana decedată a fost proprietarul unei case, moștenitorii vor prezenta actul de proprietate (sau contractul de vânzare-cumpărare sau contractul de donație, după caz).
Se poate face succesiunea fără toți moștenitorii?
Da, succesiunea se poate face fără toți moștenitorii, însă doar în anumite situații. Dacă un anumit potențial moștenitor nu dorește moștenirea, poate renunța la ea prin semnarea unui document la notar.
De ce ar renunța o persoană la moștenire? Un posibil motiv ar fi insolvabilitatea moștenirii, respectiv dacă datoriile depășesc valoarea proprietăților. De asemenea, poate renunța din motive personale, pentru ca partea sa să revină unui alt moștenitor.
O altă situație apare atunci când succesibilul (moștenitorul posibil) nu a acceptat moștenirea în intervalul de timp legal, respectiv un an de la data decesului.
În lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, notarul constă că succesiunea este vacantă și eliberează certificatul de vacantă succesorală, așa cum arată articolul nr. 118 din Legea nr. 26/1995 actualizată.
Dacă există testament, se mai face succesiunea?
Chiar și în cazul în care există un testament, succesiunea se va realiza, pentru a putea transfera drepturile de proprietate de la persoana decedată la moștenitorii săi testamentari.
Este necesar cadastru la succesiune?
În general, nu este nevoie de cadastru pentru a realiza succesiunea. Poți realiza succesiunea și pentru un teren fără cadastru sau intabulare. Potrivit articolului nr. 997 din Codul Civil, „drepturile reale se dobândesc fără înscriere în cartea funciară când provin din moștenire”.
Se poate face act de vânzare-cumpărare fără succesiune?
Din păcate, nu. Poți încheia un act de vânzare-cumpărare doar dacă respectivul imobil sau teren îți aparține, deci este necesar ca actul de proprietate să fie pe numele tău. Din punct de vedere legal, nu poți face acest lucru fără succesiune.
De asemenea, până la finalizarea succesiunii, nu se știe cu certitudine juridică cine va fi moștenitorul proprietății respective și care sunt cotele succesorale. În fine, dacă închei un contract de vânzare-cumpărare fără a fi realizat înainte succesiunea, riști anularea sa, ceea ce poate duce la probleme de natură juridică și financiară.
Care este termenul pentru succesiune?
Poți avea drept la succesiune în termen de un an de la deschiderea succesiunii, respectiv de la decesul persoanei, conform articolului nr. 1103 din Noul Cod Civil.
Cine moștenește casa părintească?
Casa părintească poate fi primită prin moștenire legală (soțul/soția și descendenții, după care ascendenții) sau prin moștenire testamentară, așa cum a stabilit defunctul printr-un testament recunoscut de notar.
După succesiune ce urmează?
După încheierea succesiunii, bunurile moștenite intră în proprietatea moștenitorilor, conform cotelor succesorale. De exemplu, după finalizarea succesiunii pentru o casă, vei înscrie noul proprietar în carte funciară, vei plăti impozitele și taxele aferente, utilitățile, întreținerea. De asemenea, ai dreptul să închiriezi sau să vinzi proprietatea.
👉 Vrei să vinzi apartamentul, însă nu dispui de timp pentru procedură? Vezi care sunt agentiile imobiliare din Romania pe Storia. Sigur vei găsi una care se adaptează cerințelor tale.
Cum are loc împărțirea moștenirii între soție și copii?
Dacă există soție și copii, prioritatea I o au copiii. Cotele succesorale se stabilesc în funcție de numărul de copii, așa cum arată articolul nr. 972 din Codul Civil. Dacă au un copil, acesta va primi ⅔ din valoarea bunurilor, iar soția va primi ⅓.
Pe de altă parte, dacă au mai mulți copii, aceștia primesc ¾ din valoarea bunurilor, care se vor împărți în mod egal între frați, iar soția primește ¼ din valoarea bunurilor. Dacă există testament, documentul poate modifica respectivele cote indicate prin lege.
Cât durează o succesiune?
Succesiunea are o durată variabilă, în funcție de moștenitori, de bunurile existente și de cât de repede obții documentele necesare.
Dacă nu apar probleme, procedura poate dura doar câteva săptămâni. Lucrurile se schimbă dacă este vorba despre mai multe proprietăți, companii, case în străinătate etc.
De asemenea, succesiunea fără testament este mai simplă decât cea cu testament, care poate conține clauze care necesită o analiză amănunțită. Mai apoi, dacă moștenitorii se înțeleg între ei, lucrurile evoluează rapid, în caz contrar succesiunea se poate prelungi. De exemplu, dacă mergi în instanță, procesul de succesiune poate dura chiar și 1-2 ani.
Succesiunea este obligatorie?
Potrivit Codului Civil din România, succesiunea este obligatorie. Ea este necesar să fie acceptată sau refuzată. Dacă nu se ia nicio acțiune dintre cele două, se consideră a fi o acceptare tacită.
Cine are dreptul la moștenire?
Au dreptul la moștenire în primul rând soțul supraviețuitor și descendenții (copii, nepoți etc.) apoi ascendenții (părinți, bunici etc.) și colateralii (unchi, mătuși etc.), conform articolelor 975-976 din Codul Civil.
Un străin are drept la succesiune?
În general, dreptul la succesiune se acordă rudelor defunctului, așa cum arată Codul Civil. Totuși, în anumite situații poate moșteni și o persoană care nu este rudă. De exemplu, o persoană care a trăit în concubinaj cu defunctul poate moșteni doar prin testament, potrivit articolului nr. 955 din Codul Civil.
Care este taxa de succesiune după decesul ambilor părinți?
Taxa de succesiune după decesul ambilor părinți nu este neapărat mai mare. Valoarea sa este influențată mai mult de valoarea moștenirii. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât și taxa de succesiune este mai mare.
În cât timp se face succesiunea gratuit?
Succesiunea este gratuită în primii doi ani după deces, conform articolului nr. 111 litera e) alineatul (3). Astfel, poți realiza succesiunea timp de 24 de luni, fără a plăti impozit la stat (în valoare de 1%).
Cu toate acestea, este necesar să plătești onorariul notarului, care se calculează drept o sumă fixă plus un procent din valoarea moștenirii.
Ce valoare au taxele notariale pentru succesiune?
Ordinul Ministrului Justiției nr. 46/C/2011 oferă o formulă de calcul pentru onorariile notarilor publici în caz de succesiune. Iată cum se calculează:
- Pentru bunuri cu o valoare mai mică de 6.000 de lei – 2,7% din sumă, însă nu mai puțin de 150 lei per certificat de moștenitor;
- Pentru bunuri cu o valoare cuprinsă între 6.001 și 30.000 de lei – 162 lei + 1,35% din ceea ce depășește 6.001 lei;
- Pentru bunuri cu o valoare cuprinsă între 30.001 și 60.000 de lei – 486 de lei + 0,6% din ceea ce 30.001 lei;
- Pentru bunuri cu o valoare de peste 60.0001 lei – 685 de lei + 0,45% din ceea ce depășește 60.001 lei.
Cum decurge succesiunea după decesul unui părinte?
Succesiunea după un părinte include mai multe etape:
- Constatarea decesului – medicul legist sau medicul de familie eliberează certificatul de deces;
- Identificarea moștenitorilor – notarul stabilește cine are dreptul legal la moștenire, în funcție de legea succesiunii și/sau de testament;
- Deschiderea succesiunii – poate avea loc la notar sau în instanță. Se realizează la notar, dacă nu există neînțelegeri între moștenitori și în instanță, în caz contrar;
- Inventarierea bunurilor;
- Evaluarea bunurilor;
- Împărțirea bunurilor, în funcție de cotele stabilite conform legii sau prin testament;
- Înscrierea dreptului de moștenire – persoanele moștenitoare vor obține dreptul de proprietate asupra bunurilor moștenite.
Cât moștenește copilul după moartea unui părinte?
Dacă defunctul a avut un singur copil, acesta va moșteni ¾, respectiv 75% din averea persoanei decedate, așa cum arată articolul nr. 972 din Codul Civil. În cazul a 3 copii, de exemplu, cei 75% se vor împărți în mod egal, respectiv fiecare va primi 25%.
Ce spune legea moștenirii între frați?
Frații și surorile au drepturi egale în fața legii față de moștenirea părinților. Cotele pot fi diferite doar prin testament sau dacă defunctul a făcut donații din timpul vieții unuia dintre copii.
Cât durează succesiunea în instanță?
O succesiune în instanță poate dura chiar și doi ani. Contează foarte mult și contextul. De exemplu, dacă depui cererea în timpul vacanței judecătorești (lunile iulie-august), primul termen poate fi peste 3-6 luni.
De asemenea, termenele pentru administrare probatoriului și soluționare durează și ele 3-4 luni, redactarea sentinței poate dura 3-4 luni sau mai mult, dacă judecătoria este aglomerată. După comunicarea sentinței judecătorești, este necesar ca părțile să aștepte 30 de zile, pentru ca sentința să devină definitivă, timp în care una dintre părți are dreptul să facă apel, caz în care se prelungește procesul.
Cum se realizează dezbaterea moștenirii între frați?
Dezbaterea între frați se realizează în funcție de numărul lor și de existența sau nu a unui testament. Dacă nu există un testament, copiii primesc 75% din valoarea bunurilor defunctului, iar această sumă se împarte în mod egal la numărul de copii.
Cât costă un proces de succesiune?
Procesul de succesiune este unul costisitor. În primul rând, așa cum arată Ordonanța de Urgență nr. 90/2013 actualizată, se plătește taxa de timbru în valoare de 3% din valoarea bunurilor, dacă se dorește doar partajarea moștenirii. Pentru stabilirea cotelor-părți între moștenitori și rezolvarea unor alte conflicte cu privire la bunuri, taxa de timbru poate crește până la 5% din valoarea bunurilor.
La aceasta se adaugă onorariul avocatului. Acesta reprezintă interesele părților și oferă consultanță juridică. Onorariul avocatului depinde de experiența sa, de complexitatea succesiunii, de valoarea bunurilor și de timpul necesar soluționării litigiilor. În funcție de cum se stabilește inițial, onorariul poate fi calculat ca un procent din valoarea bunurilor sau ca o sumă fixă.
Ce consecințe are neprezentarea la succesiune în instanță?
Dacă nu te prezinți atunci când are loc dezbaterea succesiunii în instanță, poți pierde dreptul de moștenitor. De asemenea, după încheierea procesului, poate fi foarte greu, poate chiar imposibil, să revendici bunurile care ți se cuvin.
Ce este declarația de cedare a moștenirii?
Declarația de cedare a moștenirii este, așa cum îi spune și numele, un act prin care o persoană renunță la dreptul său de moștenitor. Pentru ca procesul să fie unul legal, este necesar ca renunțarea la moștenire să se facă în scris, așa cum arată articolul nr. 1120 din Codul Civil.
Soțul supraviețuitor poate vinde fără succesiune?
Nu, soțul supraviețuitor nu poate vinde bunurile fără ca succesiunea să fie dezbătută și încheiată. Acest lucru este necesar pentru a putea deține titlul de proprietate (doar așa poți vinde un apartament sau o casă). De asemenea, succesiunea protejează toți moștenitorii, care ar putea fi prejudiciați dacă soțul supraviețuitor ar vinde bunurile.
👉 Vrei să vinzi apartamentul sau casa? Intră pe Storia, una dintre cele mai populare platforme de anunțuri imobiliare cu peste 10 milioane de vizitatori.
Care este dreptul de moștenire al nepoților?
Nepoții au drept la moștenire doar dacă părinții lor sunt decedați, refuză moștenirea sau au fost decăzuți din dreptul la succesiune. Potrivit articolului nr. 975 din Codul Civil, nepoții de fiu sau fiică fac parte din clasa I de moștenitori, după copiii defunctului.
De asemenea, nepoții pot participa la succesiune și în nume propriu, dacă părintele lor a fost dezmoștenit sau dacă defunctul nu mai are alți copii (descendenți de gradul I).
Care este dreptul de moștenire al nepoților de frate?
Nepoții de frate pot avea drept la moștenire în anumite situații. De exemplu, dacă părintele lor (fratele sau sora defunctului) a decedat înainte de realizarea succesiunii. Totodată, pot avea drept la moștenire dacă părintele lor în viață refuză moștenirea sau este considerat nedemn de a moșteni (articolul nr. 958 din Codul Civil).
Merită menționat că nepoții de frate au prioritate abia după moștenitorii de clasa I, respectiv copii, nepoți și strănepoți. Din clasa a II-a mai fac parte, pe lângă frații defunctului, și părinții defunctului.
Poți avea titlu de proprietate cu mai mulți moștenitori?
Poți avea un titlu de proprietate cu mai mulți moștenitori. Astfel, dacă mai multe persoane moștenesc o casă, să spunem, fiecare coproprietar va deține o cotă-parte din casa respectivă, care va fi egală sau diferită, în funcție de Codul Civil sau de testament.
Ce se întâmplă dacă nu se face succesiunea?
În lipsa succesiunii, putem vorbi despre o stare de neposedare; astfel, nu va exista un proprietar sau mai mulți ai bunurilor persoanei decedate. Neefectuarea succesiunii poate duce la:
- Blocarea patrimoniului – bunurile nu pot fi vândute, închiriate sau transmise descendenților;
- Imposibilitatea de a înstrăina un imobil sau un teren – astfel, proprietatea poate cauza probleme pentru vecini sau reprezenta o sursă de litigii.
Ce presupune cedarea drepturilor de moștenire către o altă persoană?
Cedarea drepturilor la moștenire către o altă persoană se referă la renunțarea la dreptul tău la moștenirea în favoarea altcuiva. Indiferent dacă ești moștenitor legal sau testamentar, poți decide să cedezi drepturile care ți-ar reveni în mod legal. De ce ar ceda cineva drepturile de moștenire? Iată câteva posibile motive:
- Din motive financiare – poate că ai moștenit o proprietate, însă nu îți permiți să o întreții;
- Din motive personale – poate crezi că o altă persoană are nevoie mai mare de acele bunuri, ca un gest de generozitate.
Ce efecte are renunțarea la succesiune prin neprezentare?
Renunțarea la succesiune prin neprezentare duce, în primul rând, la pierderea dreptului la moștenire, conform articolului nr. 1112 din Codul Civil. Mai apoi, se va transmise cota-parte a ta celorlalți moștenitori legali sau testamentari.
Reține că se aplică și imposibilitatea revocării. Cu alte cuvinte, odată ce ai renunțat la moștenire prin neprezentare, această decizie nu va mai putea fi revocată, nici chiar în instanța de judecată.
Este posibilă vânzarea unui teren agricol fără succesiune?
Nu ai dreptul legal de a vinde un teren agricol fără a fi realizat anterior succesiunea. Procedura este necesară pentru a stabili care sunt moștenitorii și cum se transmite dreptul de proprietate.
Odată ce obții titlul de proprietar și înscrii terenul în cartea funciară, doar pe baza certificatului de moștenitor îl poți vinde.
Cât durează o succesiune la notar?
Dacă succesiunea decurge fără probleme și toți moștenitorii se pun de acord, procesul la notar va dura doar câteva săptămâni. În cazul existenței mai multor proprietăți, dacă actele întârzie sau posibilii moștenitori nu se înțeleg, succesiunea poate dura câteva luni (la notar) sau până la 1-2 ani, în instanță.
Certificatul de moștenitor se poate ataca?
În anumite condiții, certificatul de moștenitor poate fi atacat. Iată care sunt cele mai frecvente cazuri de acest fel:
- A apărut testamentul după succesiune și acest document modifică modul de împărțire a averii;
- Există anumite erori – de exemplu, s-a greșit numele moștenitorilor, cotele succesorale etc.;
- Obținerea actului s-a realizat prin înșelăciune – în acest caz, se anulează;
- Neîndeplinirea condițiilor legale – dacă procedura de eliberare a certificatului de moștenitor nu a respectat legislația în vigoare, certificatul de moștenitor poate fi considerat nul;
- Drepturi ale terților – dacă o altă persoană are drepturi asupra masei succesorale, iar acestea nu au fost luate în calcul în timpul succesiunii, se poate anula certificatul de moștenitor.
Anularea certificatului de moștenitor poate fi realizată în instanța de judecată (articolul nr. 1134 din Codul Civil) sau prin încheierea unui document autentificat la notar care să arată înțelegerea amiabilă cu moștenitorii (articolul nr. 120 din Legea nr. 36/1995 actualizată).
Ce acte sunt necesare pentru succesiunea unui teren agricol?
Actele pentru succesiunea unui teren agricol pot fi ușor diferite de la caz la caz. Cu toate acestea, în mare sunt necesare următoarele documente:
- Certificatul de deces al persoanei defuncte;
- Ultima declarație de impunere a persoanei decedate;
- Actele de identitate ale tuturor moștenitorilor;
- Certificatul de naștere al tuturor moștenitorilor;
- Alte documente care să ateste calitatea de moștenitor (de exemplu, testament sau hotărâre judecătorească);
- Titlul de proprietate al terenului agricol;
- Extrasul de carte funciară;
- Certificatul de atestare fiscală, eliberat de primărie.
Ce se întâmplă dacă unul din moștenitori nu vrea să vândă?
Dacă unul dintre moștenitori nu vrea să vândă din diferite motive (atașament emoțional, interese financiare diferite, neîncredere în ceilalți moștenitori etc.), există două opțiuni legale. În primul rând, cea mai simplă este negocierea amiabilă. Comunicarea deschisă și sinceră între moștenitori ajută la stabilirea unui acord și găsirea unor soluții de compromis.
Dacă această variantă nu dă rezultate, poți intenta o acțiune în justiție pentru atribuirea bunurilor. De asemenea, instanța poate dispune vânzarea bunurilor și împărțirea banilor între moștenitori.
Se poate vinde o casă fără succesiune?
Nu poți vinde o casă fără succesiune. Dacă persoana decedată deține o casă sau terenuri, pentru a le putea vinde sau închiria este necesar să deschizi procedura de succesiune. După stabilirea moștenitorilor legali sau testamentari și atribuirea drepturilor asupra bunurilor, poți vinde bunurile asupra cărora ai dreptul de proprietate.
Probabil că știi acum ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea. Amânarea succesiunii poate duce la numeroase complicații juridice și financiare pentru moștenitori, precum și un risc mai mare de dispute. Drept urmare, este recomandat să abordezi acest proces cu răbdare și seriozitate, iar dacă mai ai nelămuriri, să ceri sfatul unui notar sau unui avocat. Astfel, se va respecta voința defunctului, iar moștenirea va fi împărțită în mod corect și eficient.
