Studiul geotehnic este o analiză a structurii terenului, cu scopul de a oferi toate informațiile necesare despre calitatea și proprietățile solului pe care urmează să fie amplasată o construcție, indiferent de tipul acesteia.
Studiul geologic aduce detalii legate de calitatea terenului, iar aceste date sunt folosite efectiv pentru a ști cum trebuie realizate fundația și structura de rezistență.
- Ce este studiul geotehnic
- Ce rol are studiul geotehnic
- Când se cere studiul geologic
- Cum se realizează studiul geotehnic
- Cadrul legal pentru solicitarea unei evaluări geotehnice
Ce este studiul geotehnic
Prin studiul geotehnic se stabilește calitatea terenului. Reprezintă o expertiză și o evaluare științifică și se realizează prin foraje și analiza probelor de sol.
Studiul se face înainte de a începe realizarea efectivă a proiectului pentru construcția unui obiectiv, fie că este vorba despre o construcție civilă (casă, bloc, spațiu comercial etc.), fie industrială (hală de producție, depozite etc.).
Conform dispozițiilor legale în materie de construcții, studiul geotehnic este obligatoriu în cadrul documentaţiei fără de care nu se poate obține avizul de construire.
Studiul se întocmește și pentru construcțiile agrozootehnice, energetice (baraje și alte structuri asociate), dar și pentru rețelele de utilități, de transport (drumuri, poduri, aeroporturi, tunele, căi ferate și așa mai departe), inclusiv pentru lucrările de îmbunătățire funciară și pentru zonele destinate depozitării de deșeuri.
În baza rezultatelor tehnice furnizate de studiul geotehnic, se stabilesc cu precizie caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească fundația și structura de rezistenta a unei viitoare construcții, pentru ca aceasta să fie durabilă și sigură.
Ce rol are studiul geotehnic
Natura terenului pe care urmează să fie amplasată o construcție poate fi diferită în cadrul aceluiași proiect (când se construiește o șosea ori un depozit sau când se fac lucrări edilitare, chiar și atunci când se construiește o locuință – bloc sau casă), astfel încât numărul de foraje ce vor fi efectuate este stabilit de inginerul geolog, pentru a determina calitatea și caracteristicile solului pentru fundație pe toată suprafața acesteia.
Folosirea unui studiu geologic de la o proprietate vecină nu reprezintă o soluție recomandată, fiind deseori cauza principală pentru care o construcție poate avea probleme de structură.
Studiul geologic neconcludent sau defectuos realizat are drept cauze:
- numărul insuficient de foraje;
- adâncimea incorectă la care au fost realizate forajele;
- compromiterea probelor;
- interpretarea incorectă a rezultatelor.
Un studiu geologic care duce la concluzii incorecte are ca efecte:
- supradimensionarea inutilă a structurii de rezistență sau, din contră, o structură cu o stabilitate deficitară;
- costurile suplimentare;
- riscurile asupra construcției după finalizarea lucrărilor de execuție.
Când se cere studiul geologic
Studiul geotehnic este obligatoriu pentru obținerea avizului de construcție și trebuie realizat înainte de achiziționarea unui teren și de stabilirea detaliilor finale ale unui proiect de construcție, mai ales când presupune exproprieri.
Informațiile legate de structura și calitatea terenului pe care urmează a se realiza o fundație sunt detaliile care stau la baza unei estimări corecte a costurilor de construcție efective.
Expertiza terenului oferă garanția că se poate construi un obiectiv pe o anume suprafață de teren. Realizat înainte de achiziționarea unui teren, ajută la stabilirea calității solului, fapt care poate scuti investitorul de cheltuieli suplimentare pentru construcție.
În cazul construcțiilor finalizate, studiul geotehnic poate identifica dacă fundația a fost realizată corect și dacă s-au respectat normele de proiectare și execuție, raportate la caracteristicile generale ale solului. Procedura poartă numele de dezvelire de fundație și stabilește dacă au fost sau nu atinse obiectivele proiectului de construcție, precum și eventualele măsuri necesare pentru consolidare și este obligatoriu la recepția finală pentru lucrările ample de infrastructură, pentru cele de interes public și ansamblurile rezidențiale.
Studiul geotehnic se poate realiza pe toată perioada anului, indiferent de condițiile meteorologice, iar valabilitatea sa este nelimitată, dat fiind faptul că detaliile geotehnice identificate nu se schimbă.
Este necesară, în anumite situații, refacerea sau completarea studiului geotehnic, dacă:
- apar depuneri sau modificări din cauze naturale pe terenul respectiv, anterior începerii construcției;
- se modifică dispozițiile legale;
- proiectul final al construcției este mult diferit de cel inițial, pe baza căruia a fost realizat studiul geotehnic.
Cum se realizează studiul geotehnic
Această expertiză a solului este asumată de ingineri geotehnici și geologi, ei fiind cei care realizează efectiv studiul geotehnic. Concret, aceștia forează solul până la anumite adâncimi, care sunt în acord cu un proiect provizoriu de construcție, la care se pot adăuga, în funcție de complexitatea construcției, o serie de specialiști care vor face analize de laborator ale mostrelor extrase din forajele de cercetare.
Dat fiind faptul că acțiunea de forare și investigare a solului în adâncime este o procedură complicată și costisitoare, eficientizarea costurilor pentru realizarea studiului geotehnic impune furnizarea de către constructor a unor informații esențiale, astfel încât geologul să stabilească echilibrul între zona care trebuie investigată geologic și costuri.
Informațiile necesare pentru realizarea unui studiu corect sunt:
- lungimea şi lăţimea construcţiei proiectate, pentru a stabili numărul de foraje geotehnice necesare;
- regimul de înălţime al construcției viitoare, care determină adâncimea la care trebuie să ajungă forajele geotehnice;
- destinaţia construcţiei – în cazul unei construcţii care cuprinde, de exemplu, componente ce transmit terenului vibraţii, sunt necesare măsuri speciale de executare a studiilor geotehnice;
- suprafaţa terenului – orizontală, ȋnclinată, dacă se află ȋn apropierea unor râuri, clădiri industriale sau de interes public;
- înclinaţia terenului – cu precizarea poziţiei construcției faţă de panta terenului;
- existenţa sau nu a pereţilor comuni cu alte construcţii;
- apropierea de apă – curgătoare sau nu;
- locaţia geografică – determină sezonul ȋn care se poate face explorarea terenului prin forajele geotehnice;
- sursa fondurilor de construire – construcțiile realizate din fonduri europene impun realizarea unor studii geotehnice care să respecte atât dispozițiile legale din România, cât și pe cele impuse de Uniunea Europeană, în domeniul construcțiilor.
Pe baza acestor informaţii, se stabilesc numărul și adâncimea forajelor, calibrul echipamentelor şi termenul de execuţie.
Forajele geotehnice, realizate sub supravegherea inginerului geotehnic și geolog, vor preleva probe și vor stabili stratificaţia, infiltraţiile de apă, nivelul pânzei freatice, rezistența la vibrații a solului și altele, de la caz la caz. Probele vor fi analizate în laborator pentru identificarea structurii solului, a umidității, plasticității, rezistenței la tasare, infiltrațiilor și altele.
Prin interpretarea tuturor acestor date, inginerul geolog, în baza studiului geotehnic, furnizează inginerului constructor, proiectantului și arhitectului datele necesare pentru calibrarea fundației și a structurii de rezistență la caracteristicile fizice ale solului.
Totodată, acesta întocmește documentațiile geotehnice:
- avize geotehnice – destinate fazelor preliminare de proiectare, pentru studii de prefezabilitate şi/sau studii de fezabilitate, obiectivul principal constând în determinarea existenţei unor condiţii geotehnice de construire în limita unor costuri rezonabile;
- avizele geotehnice pentru trecerea terenurilor din extravilan în intravilan;
- studii geotehnice pentru proiectul de autorizare de construire;
- studii geotehnice de detaliu;
- monitorizare geotehnică pe parcursul construcției.
Cadrul legal pentru solicitarea unei evaluări geotehnice
Pentru că studiul geotehnic reprezintă un element extrem de important în economia și construcția unei structuri, dar este și o modalitate prin care se pot realiza prospecțiuni geologice cu privire la structura și conținutul solului și subsolului, acesta trebuie să respecte o serie de prevederi legale.
Cadrul legal este reprezentat de Normativul privind documentațiile geotehnice pentru construcții, în vigoare din 2014, care completează Ordinul 128 din 8 mai 2007, și se referă la reglementările tehnice privind documentațiile geotehnice pentru construcții. Ordinul este emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor.
La acestea se adaugă dispozițiile din Legea 50/1991, actualizată în 2018, referitoare la autorizarea executării lucrărilor de construcții și la documentele necesare pentru aceasta, precum și referirile la condițiile în care se pot realiza studiile geotehnice.
Dispozițiile legale stabilesc condițiile în care se pot realiza aceste studii geotehnice, respectiv cu sau fără un aviz anterior, în funcție de scopul acestora. Sunt situații în care avizele pentru studiile geotehnice se pot obține cu acordul autorităților competente, desemnate prin legi speciale, când este vorba despre prospecțiuni geologice, proiectarea și deschiderea exploatărilor de gaze și petrol, a altor exploatări subacvatice, precum și a lucrărilor de construire a rețelelor submarine de transport energetic și de comunicații, în marea teritorială, zona contiguă sau zona economică exclusivă a Mării Negre. În restul situațiilor, nu sunt necesare avize sau acestea pot fi acordate de Ministerul Dezvoltării, ca fiind parte dintr-un proiect de dezvoltare urbană, rurală sau de infrastructură mare, sau de administrațiile locale, atunci când acestea privesc construcția de locuințe sau obiective pe plan local.
În principiu, pentru construcțiile civile, locuințe și obiective de interes local, studiul geotehnic este solicitat și aprobat, conform legilor, prin certificatul de urbanism ca parte din studiul conex documentației pentru obținerea autorizatiei de construire, eliberate de către Primăria pe raza căreia se află amplasamentul.
Terenul pe care se realizează o construcție este aspectul esențial care influențează, într-o mare măsură, calitatea și caracteristicile construcției, dar și rezistența și durabilitatea acesteia în timp. Singura modalitate prin care poate fi evaluată calitatea solului este această expertiză care se concretizează în studiul geotehnic.
