Așa cum și numele o spune, certificatul de moștenitor este documentul care atestă că o persoană a primit în posesie bunuri în urma unui act de moștenire (de succesiune). Prin urmare, el a dobândit o parte din averea persoanei defuncte. Actul atestă, astfel, calitatea lui de moștenitor și, implicit, de proprietar al bunurilor primite.
Certificatul de moștenitor se primește în urma realizării succesiunii, adică a împărțirii bunurilor între persoanele care au acest drept legal.
- Ce acte sunt necesare pentru succesiune
- Certificatul de moștenitor – ce este?
- Certificat de moștenitor versus certificat de calitate de moștenitor
- De ce acte ai nevoie pentru a obține certificatul de moștenitor?
Ce acte sunt necesare pentru succesiune
Procedura de succesiune este diferită în funcție de numărul de moștenitori, de valoarea totală a bunurilor, de tipul acestora și de perioada de timp de la deces. În acest context, și actele necesare pentru deschiderea succesiunii sunt diferite de la caz la caz:
- Certificatul de deces;
- Certificatele de naștere ale moștenitorilor, de naștere și căsătorie, acolo unde este cazul;
- Procura de reprezentare pentru succesiune și actul de identitate al mandatarului, acolo unde este cazul;
- Extrase de cont bancar, dacă este cazul;
- Acte de proprietate ale imobilelor, dacă este cazul;
- Testament, acolo unde este cazul;
- Talon și carte auto, acolo unde este cazul;
- Act de concesiune loc de veci, dacă este cazul;
- Certificat de atestare fiscala DITL, în cazul imobilelor incluse în masa succesorală;
- Certificat de atestare fiscală, eliberat de ANAF, de la localitatea sau sectorul unde a avut domiciliul;
- 2 martori care să-l fi cunoscut pe defunct.
⏩ Dacă dorești să vinzi casa ori apartamentul care fac parte din masa succesorală, află cum poți face fotografii care îl pun în valoare și care te vor ajuta să îl înstrăinezi mai repede.
În cât timp se face succesiunea?
Codul Civil prevede că dreptul de opţiune la masa succesorală se poate exercita în termen de un an de la data decesului. În acest termen, moştenitorii pot declara că acceptă sau că renunţă la moştenire.
Dezbaterea succesiunii poate fi făcută oricând, indiferent cât timp a trecut de la data decesului defunctului. În cazul în care moştenitorii ajung la un consens, dezbaterea succesiunii se poate face la notariat, iar costurile presupun o serie de taxe. Acestea se calculează în funcţie de valoarea bunurilor, care diferă în funcţie de fiecare birou notarial.
Cu toate că dezbaterea succesiunii se poate face în orice moment, este mult mai avantajos ca aceasta să aibă loc în termen de maximum 2 ani de la data decesului, caz în care nu se mai percepe impozitul de 1% din valoarea bunurilor ce compun masa succesorală.
Dacă au trecut mai mult de 2 ani de la deces, succesiunea se poate deschide oricând, însă costurile vor fi mai mari. De asemenea, succesiunea se poate face şi la judecător.
Cine poate cere deschiderea succesiunii?
Conform legii în vigoare, moștenitorii bunurilor unei persoane decedate sunt copiii naturali și soțul/soția. În egală măsură, este considerat moștenitor de drept și copilul nenăscut al decedatului.
Moștenitorii care au același grad de rudenie cu persoana decedată primesc părți egale din bunurile care fac parte din masa succesorală.
În cazul în care persoana decedată nu are soț/soție sau alte rude, toate bunurile acesteia trec în proprietatea statului.
Cât costă o succesiune?
Taxele pentru succesiune sunt compuse din taxa pentru cartea funciară, onorariul notarial și impozitul perceput de stat. Onorariul notarial este obligatoriu și se calculează în funcție de valoarea totală a bunurilor pe care persoana decedată le deținea în proprietate în momentul decesului.
Taxa pentru cartea funciară se achită doar în cazul în care persoana decedată deținea imobile în proprietate, iar acestea sunt intabulate în cartea funciară.
Impozitul se plătește în cazul în care succesorii nu au dezbătut succesiunea în primii 2 ani de la deces. În acest interval, statul oferă ca beneficiu scutirea de plată pentru succesiune. Impozitul este în cuantum de 1% din valoarea imobilelor persoanei decedate.
⏩ În cazul în care din masa succesorală face parte și o locuință, este bine să cunoști care sunt diferentele dintre suprafata utila si cea construita, pentru a evalua corect valoarea acesteia, în cazul în care dorești să o vinzi.
Condiții de vânzare a unui apartament moștenit
Înainte de a începe demersurile de vânzare a unui apartament care face parte din masa succesorală, este important să știi că nu poți vinde o proprietate moștenită decât dacă ai un certificat de moștenitor. Dacă ai acest document, apartamentul poate fi vândut.
Certificatul de moştenitor se eliberează de către notarul public şi include constatările referitoare la patrimoniul succesoral, numărul şi calitatea sau gradul de rudenie al moştenitorilor şi cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum şi alte menţiuni prevăzute de lege.
Certificatul de moștenitor nu este doar o dovadă a calității de moștenitor, ci și a dreptului de proprietate asupra apartamentului.
După încheierea succesiunii, odată ce ai intrat în posesia apartamentului moștenit, nu mai trebuie să-ți faci griji în privința vânzării. Intră pe Storia și descoperă categoria de anunțuri de apartamente de vanzare structurate pe subcategorii și zone ale țării, pentru ca anunțul tău să aibă vizibilitate și să poți rezolva rapid această operațiune
Certificatul de moștenitor – ce este?
Certificatul de moștenitor este documentul care atestă calitatea de moștenitor și titlul de proprietate. Prin urmare, dacă persoana a moștenit un apartament, actul de proprietate pentru acesta va fi reprezentat de certificatul de moștenitor. În cazul în care l-ar fi cumpărat, ar fi făcut dovada cu ajutorul actului de vânzare-cumpărare, iar dacă i s-ar fi donat, titlul de proprietate ar fi fost reprezentat de contractul de donație.
De știut:
- certificatul de moștenitor se eliberează de notar;
- primirea certificatului are loc în urma procedurii de succesiune;
- realizarea succesiunii are loc la un birou notarial competent teritorial, potrivit adresei ultimului domiciliu al defunctului – dacă domiciliul defunctului este în Pitești, nu se poate face la un notariat în București (chiar dacă, de exemplu, bunul moștenit este o garsonieră în Capitală);
- la dezbaterea succesiunii sunt chemați toți moștenitorii legali, dar și doi martori care să confirme calitatea acestora de moștenitori;
- în urma procedurii de succesiune și a achitării taxelor notariale, se eliberează, de către notariat, certificatul de moștenitor;
- în cazul în care moștenitorii nu se înțeleg între ei, notariatul nu poate elibera certificat de moștenitor pentru fiecare, urmând ca drepturile acestora să fie rezolvate de către instanța judecătorească.
Certificat de moștenitor versus certificat de calitate de moștenitor
Certificatul de moștenitor se eliberează la finalul procedurii de succesiune fiecărui moștenitor în parte. Acesta se eliberează în perioada dezbaterii succesiunii, la cererea expresă a unuia sau a mai multor moștenitori și face dovada dreptului de moștenitor și a drepturilor de proprietate asupra bunurilor.
Certificatul de moștenitor suplimentar
Se emite de notarul public doar în cazul în care nu au fost cuprinse toate bunurile în desfășurarea procedurii de succesiune. Certificatul de moștenitor suplimentar va include, așadar, și bunurile omise. Certificatul de moștenitor suplimentar se alătură celuilalt, completându-l, deci fără a-l anula.
Certificatul de calitate de moștenitor
Trebuie specificat că certificatul de moștenitor este cel care atestă că persoana a primit moștenire o anumită parte din avere, așadar, este finalul procedurii de succesiune. Toți moștenitorii s-au înțeles între ei și fiecare a primit cotă parte care i s-a cuvenit.
În schimb, certificatul de calitate de moștenitor este unul preliminar, care atestă drepturile tuturor moștenitorilor, adică îi menționează pe toți aceștia (de exemplu, 5 frați), calitatea lor (relația de rudenie cu defunctul) și cotele ce le revin fiecăruia. El poate fi eliberat de notar, pentru ca moștenitorii să poată face dovada statutului lor, până se încheie acțiunea de succesiune, în cazul în care durata ei de desfășurare se întinde, din cauza anumitor factori (de exemplu, nu s-a făcut dovada existenței unor bunuri din averea defunctului).
De ce acte ai nevoie pentru a obține certificatul de moștenitor?
În concluzie, certificatul de moștenitor se obține în urma procedurii succesorale, care poate fi deschisă la un notar de către oricare dintre persoanele moștenitoare. Actele necesare obținerii certificatului de moștenitor sunt, de fapt, actele necesare deschiderii unei succesiuni:
Acte care fac dovada relațiilor de rudenie:
- certificatul de deces al defunctului;
- actele de identitate ale moștenitorilor;
- certificatul de căsătorie al soțului aflat în viață;
- certificatele de naștere și de căsătorie ale descendenților (copii, nepoți) sau ale altor rude care au dreptul la succesiune;
- testamentul în original (dacă există).
Acte care dovedesc averea defunctului:
- acte de proprietate bunuri imobile;
- certificat fiscal eliberat de Administrația Financiară;
- acte de proprietate autoturism (talon, carte de identitate);
- certificat fiscal automobil de la Administrația Financiară;
- certificat acționar (dacă există);
- carnete C.E.C (dacă există);
- bani la bancă (extras de cont sau contract de depozit);
- act concesiune pentru locul de veci (inclusiv adeverința în original cu valoarea locului de veci, de la Administrația Cimitirelor sau Parohie).
Astfel, în urma deschiderii succesiunii și după finalizarea ei de către notarul public competent teritorial (potrivit domiciliului defunctului), se eliberează certificatul de moștenitor, un act oficial, care face dovada predării bunurilor defunctului către fiecare dintre moștenitorii legali.
Citește și:
- Contract de vanzare cumparare – acte necesare, taxe notariale si tot ce trebuie sa stii
- Contract de intretinere – model, acte necesare, cum poate fi atacat
