Riscul seismic al unei clădiri și harta riscului seismic în București

Riscul seismic este o realitate pentru multe clădiri din țară. Fie că vorbim despre un cutremur de intensitate medie sau de unul major, consecințele asupra clădirilor nu ar trebui neglijate. Cunoașterea riscului seismic, evaluarea sa și a riscurilor sunt esențiale în alegerea unui apartament. Să aflăm mai multe despre ce înseamnă toate aceste concepte și cum arată o hartă a riscului seismic din București.

• Scurt istoric al evoluției normelor seismice
• Ce este riscul seismic?
• Cum se stabilește riscul seismic?
• Hartă risc seismic în București
• Cum afli care este riscul seismic al unei clădiri?
• Sfaturi pentru un bloc sigur seismic
• Ce să faci în cazul unui cutremur?

Scurt istoric al evoluției normelor seismice

Primele norme seismice au apărut după două cutremure majore la începutul secolului al XX-lea, cel din San Francisco (7,9 grade pe scara Richter) și seismul din Messina (7,1 grade pe scara Richter). În aceeași perioadă a început să se dedice mai mult timp alegerii unor materiale de construcție rezistente. 

În România, normele de proiectare a clădirilor înalte au fost introduse în 1927, după exemplul german. Acestea vizau clădirile de până la 30 de metri înălțime și nu țineau cont de un eventual cutremur de mare magnitudine. 

De interes este și perioada interbelică, atunci când s-au demolat multe case și au fost ridicate blocuri, unele chiar și de 12 etaje. Deși astfel de clădiri erau decorate în stilul vremii, Art Deco, multe nu respectau normele de siguranță și aveau o compartimentare nepotrivită în eventualitatea unui cutremur. 

Primele norme seismice serioase la nivelul României au fost publicate în 1963, după ce a avut loc cutremurul din Skopje (6,1 grade pe scara Richter și peste 70% din oraș distrus), modelate după legile din SUA și Rusia, în ciuda faptului că aceste țări nu aveau cutremure de adâncime așa cum este cazul zonei Vrancei, principala regiune seismică a țării. Acestea au fost modificate și actualizate în 1970, 1981, 1996, 2006, 2013 și 2022. 

De interes este și calitatea materialelor folosite la construcții. Astfel, începând cu anii ‘50 blocurile erau din cărămizi, cu pereți solizi și stâlpi de beton. Lucrurile s-au schimbat destul de repede spre finalul aceluiași deceniu mai ales pentru a reduce costurile. 

Prin urmare, noile blocuri erau din stâlpi de beton insuficient de groși (beton monolit) și din pereți subțiri. Abia după cutremurul din 1977, betonul monolit a fost înlocuit cu stâlpi de beton mai solizi, panouri prefabricate sau cărămizi. În ciuda acestor îmbunătățiri ale tehnicii de construcție, întreținerea și renovările haotice de după 1989 au început să afecteze tot mai mult structura acestor blocuri.

Ce este riscul seismic?

Riscul seismic este probabilitatea ca un cutremur să aibă loc, stabilită ca efect asupra unui număr mare de oameni și distrugeri masive. Cât de întinse vor fi aceste distrugeri depinde de vulnerabilitatea clădirilor. 

De exemplu, cutremurul din 2003 din Iran a avut o magnitudine de 6,6 grade pe scara Richter și a cauzat moartea a peste 30.000 de oameni, în timp ce cutremurul din 1995 din localitatea Kobe din Japonia, deși a fost mai puternic (6,9 grade pe scara Richter), s-a soldat cu aproximativ 6.300 de victime. În ciuda magnitudinii asemănătoare, diferența de vulnerabilitate stă în construcția clădirilor din cele două zone populate. 

Normele japoneze au fost revizuite iar și iar (primele au apărut după cutremurul din 1923 din localitatea Kantō) pentru a corespunde realității de pe teren, iar astăzi autoritățile de acolo spun că indiferent de magnitudinea unui cutremur nicio clădire nu ar trebui să fie distrusă. 

Ce este un seism?

Alături de erupțiile vulcanice, cutremurele reprezintă principala manifestare a plăcilor tectonice. Seismele apar în zona faliilor, aproape de marginile acestor plăci. În momentul în care apar frecări majore, mișcarea dintre plăci este blocată, iar energia se acumulează de-a lungul faliei. 

Atunci când se atinge limita rezistenței rocii, are loc o mișcare bruscă și o eliberare a energiei. După seismul inițial pot apărea replici, unele periculoase, care corespund reașezării blocurilor de piatră din vecinătatea faliei. Mărimea unui cutremur este determinată de doi parametri: magnitudinea sa și intensitatea:

Magnitudinea

Reflectă energia eliberată în timpul cutremurului. Se măsoară mai ales pe scara Richter. Creșterea magnitudinii cu o singură unitate face ca energia eliberată să se multiplice de aproximativ 30 de ori. 

De exemplu, un cutremur de 7 grade pe scara Richter eliberează de 30 de ori mai multă energie decât unul de 6 grade.

Intensitatea

Măsoară efectele și distrugerile cauzate de un cutremur. Nu se folosesc instrumente speciale, ci se utilizează varianta observației. 

În general, se folosește scara EMS 92 sau MSK, care are 12 niveluri, de la I la XII. Un cutremur de intensitate I este aproape imperceptibil, în timp ce o intensitate de XII schimbă complet peisajul din jur. Spre deosebire de magnitudine, unde contează strict elementele cutremurului, în cazul intensității sunt importante modul de construire și topografia zonei. 

Pe lângă distrugerile materiale și victimele care pot apărea, un seism poate crește riscul de alunecări de teren, avalanșe și valuri tsunami. 

👉 Evaluarea riscului seismic este foarte importantă înainte de a cumpăra un apartament. Descoperă cei 5 pasi pentru a evalua riscul seismic ai unei clădiri. 

Cum se stabilește riscul seismic?

Riscul seismic se stabilește de către un evaluator care va ține cont de rezistența betonului sau a altor materiale folosite, precum și de avariile existente de la cutremurele care au avut loc anterior. Pe baza analizelor se oferă un punctaj de la 1 la 100, în funcție de care se încadrează clădirea în una dintre cele patru clase de risc seismic. 

Clase de risc seismic în România

Potrivit legislației românești, există patru clase sau categorii de clase de risc seismic:

• Clasa R1 (RS I) – au un risc ridicat de prăbușire la un cutremur;
• Clasa R2 (RS II) – au un risc major de deteriorare structurală majoră, însă nu își pierd stabilitatea;
• Clasa R3 (RS III) – suferă degradări structurale, însă acestea nu afectează siguranța clădirii. Problemele nestructurale pot fi grave;
• Clasa R4 (RS IV) – clădirile nu sunt afectate de cutremur și răspund la seism conform documentelor din timpul proiectării.

Clase de risc seismic U

O altă categorie de risc seismic a fost introdusă în anul 1992, când s-au evaluat clădirile din România. Astfel, au fost clasificate în funcție de urgența de consolidare și lucrările de rezistență după cum urmează:

• U1 – necesită consolidare în 2 ani;
• U2 – au nevoie de consolidare în maximum 5 ani;
• U3 – necesită lucrări de rezistență în cel mult 10 ani. 

Astăzi, această clasificare în funcție de nevoia de consolidare începe să dispară pe măsură ce clădirile din categoriile U1, U2 și U3 sunt reîncadrate în R1 și R2. 

Precizări importante

Înainte de orice achiziție este important să știi că apartamentele din blocurile cu risc seismic R2 și R1 vor avea, de regulă, un preț cu 20-30% mai mic prin comparație cu apartamentele din aceeași zonă, însă care au o clasă de risc mai bună. Totodată, multe bănci refuză acordarea de credite ipotecare pentru astfel de imobile. 

Mai mult, apartamentele evaluate RS I și RS II sunt rareori asigurate, deoarece crește semnificativ riscul în eventualitatea unei urgențe, iar firmele nu își asumă acest risc și cer o nouă evaluare seismică. 

Este indicat să alegi un apartament din clădirile expertizate și care au o clasă de risc R3 sau R4. În general, clădirile din anii ‘60, mai vechi sau cele din perioada 1963-1977 cu peste opt etaje au un risc mai mare de a avea clasele de risc R1 sau R2. 

Este important de avut în vedere că nu doar anul construcției contează, ci și normele seismice în vigoare și dacă au fost respectate, calitatea construcției, modul de întreținere, infiltrațiile de apă și deteriorările structurale. 

👉 Cauți un apartament? Intră pe Storia și vei avea acces la mii de anunțuri pe care le poți filtra și în funcție de anul de construcție.  

Hartă risc seismic în București

Multe persoane care vor să cumpere un apartament în capitală sunt interesate de harta riscului seismic din București. 

La nivelul Bucureștiului avem cel puțin două resurse de interes: harta de categorii seismice, care este dezvoltată de Institutul Național de Fizica Pământului și lista imobilelor consolidate, actualizată la zi, unde poți căuta o anumită adresă din oraș și poți vedea dacă au fost făcute lucrări la structura de rezistență. 

În continuare, poți vedea care sunt zonele seismice din capitală, precum și câteva precizări despre blocurile cu bulină roșie din București. 

Zone seismice în București

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor (INCERC) propune o altă hartă de risc seismic în București, realizată în funcție de accelerația gravitațională și de vibrația la cutremur. 

Astfel, s-au delimitat 14 zone, cu o accelerație maximă, intensitate maximă și perioadă de vibrație a pământului. Iată datele de interes:

• Accelerație majoră – Zona Dămăroaia, Casa Presei Libere, Otopeni și Băneasa. În eventualitatea unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter se estimează o accelerație de maximum 300 cm/s2 și o perioadă de vibrație (T) de 0,5 – 0,83 secunde;
• Accelerație mare și vibrație mare – în Pantelimon, Bolintin, Măgurele, Periș. În aceste cazuri, accelerația este tot de 300 cm/s2, însă perioada de vibrație este mai mare, de aproximativ 1,56 de secunde;
• Accelerația medie spre mare – Cotroceni, Militari, Drumul Taberei, terenul de sub Casa Poporului. În cazul unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter, accelerația poate ajunge până la 280 cm/s2;
• Accelerație medie – zona Balta Albă – Titan. Acolo, în eventualitatea unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter, accelerația poate fi de maximum 250 cm/s2. De asemenea, o accelerație apropiată, de 240 cm/s2, se întâlnește în zonele 1 Mai – Titulescu, Tei – Floreasca, centrul capitalei;
• Accelerație minimă – în zonele Vitan, Berceni și Republica. Aici, în cazul unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter, accelerația preconizată este de aproximativ 200 cm/s2.

Blocuri cu bulină roșie în București

Majoritatea blocurilor cu bulină roșie din București se află în zona centrală. Pentru un plus de precizie te poți uita pe harta de risc seismic in Bucuresti întocmită de Asociația de Reducere a Riscului Seismic (RE:Rise), alături de geo-spatial.org. 

Este important de spus că autoritățile asigură consolidarea blocurilor și clădirilor din clasa de risc R1 (blocurile cu bulină roșie din București), pentru ca proprietarii să plătească mai apoi în rate acest serviciu, pe un anumit număr de ani. 

De asemenea, statul consolidează clădirile gratuit în condițiile în care proprietarii nu vor vinde imobilul. În plus, dacă vinzi într-un interval de 25 de ani de la consolidare, devine obligatorie rambursarea reparațiilor structurale. 

Pe de altă parte, clădirile din clasa de risc seismic R2 pot fi consolidate la cererea și pe cheltuiala proprietarilor, în timp ce clădirile R3 și R4 nu necesită consolidare. 

Cum afli care este riscul seismic al unei clădiri?

Așa cum arată și harta riscului seismic din Romania dezvoltată de Centrul de Cercetare pentru Evaluarea Riscului Seismic din cadrul Universității Tehnice de Construcții București, doar o anumită zonă a țării (București – Ploiești – Buzău – Focșani – Brăila – Galați – Bacău – Iași) se află sub un risc mare de cutremure. Poți vedea mai jos o listă a imobilelor expertizate și/sau consolidate. 

Lista imobilelor expertizate și/sau consolidate

Există numeroase resurse guvernamentale și locale cu privire la acele clădiri expertizate și/sau consolidate. Iată care sunt acestea și linkurile aferente:

• Riscul seismic în București – poți vedea lista clădirilor expertizate sau consolidate pe site-ul Administratiei Municipale pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic;
• Riscul seismic în Ploiești – poți vedea informațiile necesare, pe site-ul primariei (lista clădirilor expertizate);
• Riscul seismic în Buzău – vezi lista cladirilor expertizate din oraș pe site-ul primăriei;
• Riscul seismic în Focșani – poți vedea situatia imobilelor cu risc seismic pe site-ul primăriei Focșani;
• Riscul seismic în Brăila – iată o lista a cladirilor expertizate tehnic pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
• Riscul seismic în Galați – vezi o listă a cladirilor consolidate, precum și o lista cu constructiile expertizate tot pe site-ul autorității locale;
• Riscul seismic în Bacău – descoperă o lista a cladirilor expertizate tehnic așa cum arată Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precum și o altă lista oferită de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România;
• Riscul seismic în Iași – poți vedea o lista a imobilelor cu risc seismic pe site-ul Primăriei din Iași.

Sfaturi pentru un bloc sigur seismic

Dacă îți dorești siguranță 100% la cutremur, o poți obține doar dacă alegi să locuiești la rulotă, casă de lemn sau pe structură metalică. La bloc nu ai cum să scapi cu totul de riscul seismic. Acesta va depinde de mai mulți factori:

• Cât de bine a fost întreținut (apartamentul și blocul de locuințe);
• Dacă au existat renovări ilegale și a fost afectată structura de rezistență;
• Dacă există infiltrații de apă.

Tot ce poți face este să iei măsuri pentru a crește siguranța locuinței. Iată câteva sfaturi utile:

• Evită blocurile vechi, de dinainte de 1963 – în general, casele boierești din acea vreme au o structură solidă;
• Evită blocurile cu 8-10 etaje construite în perioada 1963 – 1978. Sunt sigure mai ales blocurile cu patru etaje din această perioadă;
• Evită blocurile cu magazine la parter – deși în prezent pot fi sigure, pe viitor renovările realizate incorect (poate și ilegal) pot afecta structura de rezistență.

Ce să știi înainte de a cumpăra un apartament?

Cumpărarea unui apartament necesită o atenție deosebită, indiferent de locul în care îți dorești o locuință pe harta de risc seismic din București. Iată la ce să fii atent:

• Expertiza seismică – asigură-te că există o expertiză tehnică a clădirii. Aceasta va indica în ce clasă de risc seismic se află clădirea. Interesează-te și de data expertizei; în general, o expertiză mai recentă oferă informații mai precise despre starea construcției;
• Istoricul clădirii – este foarte important anul construcției. De regulă, clădirile mai vechi au un risc seismic mai mare. Cu toate acestea, există și construcții noi realizate cu materiale de proastă calitate și o structură de rezistență mai puțin sigură. Verifică dacă există modificări structurale la clădire. Aici intră adăugarea de etaje sau modificarea unor pereți. Interesează-te și dacă blocul a suferit avarii în urma unor cutremure anterioare;
• Măsurile de consolidare – informează-te dacă există planuri de consolidare aprobate de autorități;
• Consultanță de specialitate – înainte de a semna contractul, vorbește cu un inginer constructor independent (care nu a participat la construcție) pentru a evalua starea blocului. 

👉Pe lângă riscul seismic, ține cont și de indexul T.R.A.I. atunci când alegi un apartament. Acesta te ajută să alegi cea mai bună locuință din punctul de vedere al calității aerului, traficului, reperelor și prețului la imobiliare. 

Ce să faci în cazul unui cutremur?

Înainte de a vorbi despre ce este de făcut în timpul unui cutremur, este bine să știi ce să faci înainte de apariția unui seism. Dacă ai un plan de situații de urgență și un kit de urgență, acestea îți vor permite să reacționezi rapid și eficient în cazul apariției cutremurului. 

Planul de urgență ar trebui să includă informații cu privire la locul de refugiu în caz de cutremur, închiderea gazelor, scoaterea electrocasnicelor din priză și localizarea kitului pentru situații de urgență. Toate aceste informații ar trebui să fie cunoscute de toți membrii familiei. 

Kitul pentru situații de urgență este bine să includă apă, alimente neperisabile, un radio portabil, o lanternă și o baterie externă. Include, dacă este cazul, scutece, medicamente cu rețetă, alimente pentru animale de companie. 

La fel de important este să închei o poliță de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD). Această asigurare obligatorie îți asigură locuința pentru cutremure, inundații și alunecări de teren în cuantum de maximum 100.000 de lei. 

Iată ce-i de făcut în caz de cutremur:

• Păstrează-ți calmul și nu alerga pe scări. Panica poate crește probabilitatea de apariție a victimelor, prin aglomerație (unele persoane pot muri prin călcare în picioare);
• Dacă nu ai cum să ieși din casă așează-te la intersecția a doi pereți de rezistență și departe de mobila înaltă;
• Evită să te așezi sub masă, deoarece dărâmăturile pot fi fatale. Acest loc te poate proteja de tencuiala care cade, însă nu și de pereți sau acoperiș;
• Evită să ieși afară cu liftul sau pe scări. Acestea din urmă sunt printre primele care se prăbușesc. Nici nu risca să sari pe geam decât dacă stai la parter;
• Ține la îndemână un telefon conectat la internet pentru a putea posta online adresa unde te afli. 

Riscul seismic al unei clădiri este o preocupare a celor care doresc să cumpere un apartament. Este esențial să înțelegi riscul existent, să te documentezi temeinic înainte de achiziție, eventual să ceri părerea unui inginer constructor înainte de a alege un imobil de pe harta riscului seismic din București sau alt oraș al țării. Deoarece viața ta și a celor dragi depinde, la propriu, de acest lucru, este indicat să te orientezi spre apartamente din clasa de risc seismic R3 sau R4. 

Surse foto: Storia 1, Storia 2, Shutterstock 1, Shutterstock 2, INCERC.