Sibiu (scor 97), Cluj-Napoca (scor 96,9) și Târgoviște (scor 96,2) sunt orașele unde locuitorii au raportat cel mai bun acces la apă curentă, conform indexului T.R.A.I., care poate fi accesat pe trai.storia.ro. În ceea ce privește încălzirea termică, Cluj-Napoca (scor 87,2), Sibiu (scor 84,8) și Oradea (scor 82,9) sunt în topul orașelor unde sistemele de încălzire funcționează în parametri pe parcursul întregii perioade de iarnă. Totuși, datele de percepție arată că anumite orașe și cartiere au înregistrat îmbunătățiri semnificative în 2024 comparativ cu anul 2023, în timp ce altele au înregistrat scăderi.
Indexul T.R.A.I. integrează atât informații obiective, obținute din surse precum Google Traffic, Google Places, Airly și Storia, cât și părerile subiective ale peste 100.000 de locuitori din zonele incluse pe platformă. Printre indicatorii subiectivi evaluați se numără „Apă curentă”, care centralizează răspunsurile locuitorilor la întrebarea „Beneficiezi de apă curentă în cartierul/orașul în care locuiești?”, dar și indicatorul „Sistem de încălzire”, care centralizează răspunsurile locuitorilor la întrebarea „Beneficiezi de serviciul de încălzire termică în parametri, pe tot parcursul perioadei de iarna?”. Cu cât scorul este mai apropiat de 100, cu atât oamenii consideră că sistemul termic funcționează corespunzător atunci când este nevoie, iar apa curentă este disponibilă constant, fără întreruperi.
„În 2024, percepția asupra serviciului de încălzire termică a înregistrat o creștere în peste 15 orașe din România, în timp ce în alte peste 20 de orașe s-a observat o scădere a satisfacției locuitorilor la acest capitol. Orașele Călărași, Giurgiu și Sfântu Gheorghe se disting prin cele mai mari îmbunătățiri față de 2023, în contrast cu Alexandria, Reșița și Slatina, unde percepția asupra serviciului de încălzire termică a scăzut semnificativ, conform datelor din indexul T.R.A.I. În ceea ce privește furnizarea apei curente, orașele Botoșani, Alba Iulia și Arad au raportat creșteri ale gradului de satisfacție în comparație cu anul anterior. La polul opus, Târgu Jiu, Alexandria și Focșani se află printre orașele cu cele mai mari scăderi ale percepției privind accesul la apă curentă în 2024 față de 2023” a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.
Orașele și cartierele în care românii declară că beneficiază sau nu de ÎNCĂLZIRE TERMICĂ
În topul orașelor în care locuitorii sunt cei mai mulțumiți de sistemul de încălzire termică se află Cluj-Napoca, cu un scor de 87,2, urmat de Sibiu cu 84,8 și Oradea cu 82,9. Alte orașe precum Iași (82,1), Alba Iulia (79,6) și Brașov (79,5) completează lista celor mai bine cotate zone în această privință. La polul opus, cele mai mari dificultăți legate de încălzire sunt raportate în Călărași (56,4), Deva (56,5) și Drobeta Turnu Severin (58,7), urmate de Alexandria și Slatina, cu scoruri de 61, respectiv 62,6.
Analizând criteriul „încălzire termică” și răspunsurile obținute la nivel de cartiere, cele mai bune rezultate sunt înregistrate în cartierul Universității din Oradea (94,7), Avantgarden din Brașov (93) și Ștrand din Sibiu (92,5). Cartierele Europa și Bună Ziua din Cluj-Napoca au, de asemenea, scoruri peste 92. De asemenea, Bucureștiul se remarcă în mod negativ, ocupând un loc fruntaș în topul zonelor care nu beneficiază de încălzire termică pe toată durata iernii, cu nouă din zece cartiere incluse în această listă.
Orașele și cartierele în care românii declară că beneficiază sau nu de APĂ CURENTĂ
Sibiul se află pe primul loc în topul orașelor cu acces constant la apă curentă, având un scor de 97, urmat de Cluj-Napoca (96,9) și Târgoviște (96,2). Alte orașe precum Brăila, Satu Mare și Brașov înregistrează scoruri de peste 95, indicând un nivel ridicat de satisfacție. În schimb, în Alexandria locuitorii au raportat un nivel de satisfacție mai redus, cu un scor de 83,2, urmat de Bacău și Zalău, unde accesul la apă înregistrează scoruri de 86,8 și, respectiv, 87,5 – valori ridicate, chiar dacă se situează în partea inferioară a clasamentului.
Printre cartierele cu cel mai bun acces la apă curentă se numără Fabric din Timișoara, Mazepa 2 din Galați, Centrul Istoric din Brașov și Moara de Vânt din Iași, toate având un scor de 100. Alte cartiere cu scoruri mari, de peste 99 puncte sunt Griviței din Brașov și Gara din Cluj-Napoca. În contrast, cartierele Stupini din Brașov și Episcopia Bihor din Oradea au cele mai mici scoruri, de 70,8 și, respectiv, 73,1, ceea ce indică probleme persistente în aceste zone.
Evoluția accesului la apă curentă și a încălzirii termice în cele mai populate orașe din România: București, Cluj-Napoca și Iași
În analiza percepției privind accesul la apă curentă, Bucureștiul, Cluj-Napoca și Iașiul – primele trei orașe ca populație din România – au înregistrat o scădere a scorului între 2023 și 2024. Acești indicatori măsoară gradul de satisfacție al locuitorilor, unde un scor apropiat de 100 reflectă o satisfacție ridicată și un serviciu constant. În București, scorul pentru apă curentă a scăzut de la 92 în 2023 la 86,3 în 2024, reprezentând o diminuare de 5.7 puncte. În Cluj-Napoca, scorul a scăzut de la 97,7 în 2023 la 95,4 în 2024 (-2.4), iar în Iași a scăzut de la 96 la 93.4 (-2.6).
Pe de altă parte, evaluarea percepției asupra sistemului de încălzire termică a adus rezultate mai stabile sau chiar ușor pozitive. În București, scorul pentru acest serviciu a crescut de la 63,4 în 2023 la 64,3 în 2024 (+0.9), sugerând o ușoară îmbunătățire a percepției asupra funcționării sistemului de încălzire. Cluj-Napoca și-a menținut același scor de 87,2 în ambii ani, indicând o percepție constantă a eficienței sistemului de încălzire, iar în Iași scorul a crescut de la 81,9 în 2023 la 82,7 în 2024 (+0.9).
Aceste scoruri, cu cât sunt mai apropiate de 100, reflectă o percepție favorabilă asupra disponibilității constante și a fiabilității serviciilor de apă și încălzire.
Materialul face parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii corecte, în cunoștință de cauză.
