Polii de dezvoltare a Romaniei se schimba. Orasele in care se va construi cel mai mult in 2017
Situatia pe piata nationala a constructiilor se mentine dificila la inceputul anului 2017, cele mai recente date ale Institutului National de Statistica (INS) indicand o contractie de 7,6% in primele doua luni ale anului in curs, ca serie ajustata, in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, fata de aceeasi perioada din 2016. Totusi, perspectivele raman optimiste, daca tinem cont de nevoia de constructii, de fondurile europene disponibile prin noua perioada de programare 2014-2020, dar si de planurile indraznete ale autoritatilor locale si centrale incluse in bugetele pentru 2017.
Spre deosebire de anii anteriori, un nou pol de dezvoltare se va constitui in regiunea din nord-estul tarii, adica in zona Moldovei, cu motoarele turate in special in judetele Iasi, Bacau si Suceava.
Un nou val de optimism vine din zona constructiilor rezidentiale, avand in vedere faptul ca numarul autorizatiilor de construire emise in primul trimestru al acestui an a crescut, desi sensibil (+2%) fata de aceeasi perioada din 2016, ajungand la un total de 7.417 permise avizate de autoritatile din toata tara.
Conform datelor statistice, pe regiuni, cea mai mare crestere a fost inregistrata in regiunea de Nord-Est, adica in zona Moldovei (+173 de documente fata de primul trimestru din 2016), urmata de regiunile Centru (+142), Sud-Est (+58) si Nord-Vest (+23). Acestea sunt zonele in care se prefigureaza cresteri in domeniul constructiilor fata de anii anteriori.
La polul opus, adica regiunile care vor beneficia de mai putine constructii comparativ cu anii trecuti, se afla Sud-Muntenia (-138 de autorizatii eliberate in T1), Vest (-99), Sud-Vest Oltenia (+18) si Bucuresti-Ilfov (-3).
Asadar, principalii poli de dezvoltare ai Romaniei par a se schimba, pentru prima data dupa multi ani, in fruntea preocuparilor trecand zona Modovei, in defavoarea unor regiuni traditionale de crestere cum sunt regiunea Bucuresti-Ilfov si judetele Constanta si Cluj. Judetele din nord-estul tarii au o nevoie majora de infuzii de capital pentru a reduce decalajul fata de celelalte zone ale tarii.
Revirimentul economic din zona Moldovei se remarca cu precadere in judetele Iasi, Bacau si Suceava, mai ales in sectoarele inovatoare. De pilda, la Iasi se pun bazele unui hub IT pentru intreaga regiune din estul Europei, care va reprezenta, in anii urmatori, centrul de dezvoltare a regiunii. Acest hub va atrage investitori ce vor exploata oportunitatile generate de costurile logistice reduse, cum sunt preturile terenurilor si forta de munca mai ieftina comparativ cu alte regiuni din Romania. Municipiul Iasi este un centru universitar de prestigiu, ceea ce va consitui un avantaj suplimentar al judetului Iasi, comparativ cu celelalte judete din regiune. Dezvoltatorii imobiliari tin pasul cu dezvoltarea regiunii si au anuntat ca vor livra, in 2017, proiecte cu peste 1.000 de locuinte doar in municipiul Iasi si in imprejurimile acestuia.
In plus, constructia primei autostrazi din Moldova nu mai este demult o prioritate, ci a devenit o urgenta, coalitia de guvernare avand in plan inceperea constructiei in 2018. Autostrada Targu-Mures – Iasi – Ungheni este un proiect de circa 4 miliarde de euro care ar trebui sa reprezinte principalul stalp de rezistenta al dezvoltarii din nord-estul tarii. Desi termenul asumat se apropie, guvernantii nu au initiat, inca, un proiect concret de finantare, cu termene clare si sume reale bugetate.
Dupa cum indica si numarul de autorizatii eliberate in primul trimestru, o alta zona in care se va investi masiv in 2017 este reprezentata de centrul tarii, in special de judetul Brasov. De mai multi ani, aici se configureaza o noua zona industriala a Romaniei, odata cu numarul foarte mare de parcuri industriale, fabrici si companii care s-au mutat in regiune. Acum urmeaza, in mod firesc, o dezvoltare rezidentiala. Gradul de absorbtie speculat de dezvoltatorii rezidentiali este de 90% pana la livrarea proiectelor. Pretul mediu de tranzactionare a locuintelor este estimat a creste cu aproximativ 5% in acest an, datorita majorarii cererii, zonele preferate de investitori pentru derularea de proiecte fiind municipiul Brasov, dar si localitati limitrofe precum Sanpetru, Sacele, Cristian si Ghimbav. Conform datelor dezvoltatorilor, in municipiul Brasov si imprejurimile acestuia se vor construi peste 2.000 de locuinte.
Un alt pol de dezvoltare din centrul tarii va fi judetul Sibiu, in frunte cu orasul resedinta de judet (Sibiu). Municipiul se afla in dezvoltare de mai multi ani, pe fondul cresterii industriei de productie a componentelor auto din regiune, dar si datorita altor sectoare industriale si segmentului de retail. Se estimeaza ca aici se vor construi, in 2017, peste 2.000 de locuinte, zona Turnisor reprezentand unul dintre principalii poli de dezvoltare ai orasului.
Alte zone care se vor dezvolta semnificativ in 2017 sunt cele din Sud-Estul tarii, in special judetul Constanta si Nord-Vest (Timisoara, Cluj), chiar daca ritmurile de crestere sunt sub nivelurile din anii anteriori. Conform datelor disponibile, in Constanta si imprejurimi se afla in constructie peste 1.000 de locuinte noi, gradul de abrorbtie pe piata ajungand la circa 80%. Conform datelor INS, in ultimii noua ani la Constanta s-au construit peste 15.000 de locuinte.
In Timisoara se pun bazele dezvoltarii unui hub tehnologic de amploare, dezvoltatori precum Iulius Group si Mulberry Development avand in derulare proiecte de peste 350 de milioane de euro in cladiri de birouri si centre de retail. Dezvoltatorii rezidentiali speculeaza nevoia de locuire ce va fi generata de mutarea la Timisoara a unor nume mari din industriile inovatoare si au anuntat ca vor livra peste 1.000 de locuinte noi in municipiu, in 2017.
Judetul Cluj, in special orasul Cluj-Napoca, isi va mentine ritmul de dezvoltare din ultimii ani, la fel la municipiul Bucuresti si judetul Ilfov, datele disponibile indicand, pentru 2017, livrari de locuinte de circa 4.000 de unitati in Cluj si de peste 10.000 de unitati in Bucuresti-Ilfov.
